Târgul Meșterilor Populari

O nouă ediție a tradiționalului târg, lansări de carte, bucuria reîntâlnirii cu vechi cunoștințe, meșteri aflați pentru prima dată în urbea nostră, toate acestea vă pot face un sfârșit de săptămână plăcut. Anul acesta vor participa aproape 60 de invitați din diverse zone etnografice din țară și din Republica Moldova, fiind reprezentate principalele domenii ale artei populare: olăritul, prelucrarea lemnului, metalelor, industria casnică, pielăria, confecționarea măștilor, podoabelor, realizarea de icoane, împletituri în diverse materiale, încondeiat ouă și săpunărit.
În primele două zile, meșterii vor face demostrații, un atelier de prelucrarea lemnului îi va iniția pe cei care doresc să cunoască tainele acestui străvechi meșteșug.
În cadrul festivalului, vineri, 24 mai, ora 17, la Muzeul de Artă Piatra-Neamț, vă invităm la lansare de carte: Feodosia Rotaru, Patrimoniul cultural imaterial al județului Bacău, I, Editura Vasile Alecsandri, Bacău, 2024 și Eugen D. Neculau, Rost și rânduială în satul românesc, Editura Vasiliana`98, Iași 2023, editor Marcel Lutic. Alături de autor și editor, participă Iulian Bucur, șef secție Etnografie, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, dr. etnolog Tinka Nyisztor, meșteri populari.
Ca la fiecare ediție, începând din anul 2011, Complexul Muzeal Național Neamț va acorda premiile „Neculai Popa” pentru promovarea artei populare.
Sponsorul acestei ediții este AUTONOM.

Pliant - click pentru a vizualiza.

La sfârșit de florar, vă propunem o nouă întâlnire cu tradiția, cu meșteri consacrați sau tineri care duc mai departe valoroasa moștenire a artei populare. Timp de trei zile vor expune, vor face demonstrații practice și vor interacționa cu vizitatorii, olari, lemnari, cojocari, iconari. Ca într-un mare atelier în aer liber, invitații noștri vor coase cămăși, vor încondeia ouă, vor face podoabe. Iată câțiva meșteri care participă pentru prima dată la acest festival: Rodica Mocanu, care nu a lăsat să dispară centrul de ceramică de la Tansa (Iași) și Cristian Mocanu, ale cărui rădăcini sunt tot aici. Cojocarul Carolică Bordea este recunoscut pentru frumoasele pieptare bucovinene și Iordan Gușatu din Băbeni (Argeș) pentru covețile și alte obiecte de uz casnic pe care le cioplește în lemn. La manifestare vor veni aproape 50 de invitați, reprezentând renumite zone etnografice din România. Revine la Piatra-Neamț, după o absență de câțiva ani, și prietenul nostru, ceramistul Ruslan Scutelnic din Republica Moldova.
Un moment special al festivalului va fi lansarea albumului Bucătăria hoinară se gătește de plecare, realizat de renumitul fotograf Răzvan Voiculescu. Evenimentul se va desfășura vineri, 26 mai 2023, ora 17, la Muzeul de Artă Piatra-Neamț. Vor participa, alături de autor, Adriana Lucaciu (cunoscut fotograf și blogger), realizatoarea filmului care completează albumul, solista de muzică tradițională, realizatoare de emisiuni la Radio România, Lorena Oltean, și dr. Tinka Niysztor, specialist în cultura alimentară a maghiarilor din Moldova, de astă dată „personaj” din album.
Ca la fiecare ediție, începând din 2011, organizatorii vor decerna Premiul „Neculai Popa” pentru artă populară autentică unui meșter participant la „Lada cu zestre”.

Broșură - Program (click pentru a vizualiza)

În calendarul anual al manifestărilor de profil, „Târgul de la Piatra”, așa cum îi spun meșterii populari, este un reper important, pregătit îndelung. Din 2006, aici se reunesc creatori ai artei populare din cele mai diverse domenii: industrie casnică, prelucrarea lemnului, olărit, încondeiat ouă, împletituri, podoabe. De-a lungul timpului s-au legat prietenii între participanți, între aceștia și public, festivalul fiind așteptat de iubitorii artei populare din Piatra-Neamț.
Această nouă ediție aduce în atenția publicului invitați care revin cu drag, dar și nume noi care ne onorează cu prezența. Ștefan Mischiu face parte dintre olarii renumiți care au contribuit la introducerea ceramicii de Horezu în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO în 2012. Reprezentant (alături de alte familii precum Bâscu și Iorga prezente în edițiile anterioare) al vestitului centru de olărit din Oltenia, meșterul popular este un demn urmaș care duce mai departe ceramica cu influență orientală, renăscută în epoca brâncovenească, ușor recognoscibilă prin frumusețea decorului, emblemă fiind cocoșul. Năzdrăvana pasăre considerată un simbol solar vestește destrămarea întunericului, măsoară timpul, reprezintă reînvierea și nemurirea sufletului. Alte motive întâlnite pe ceramica de Horezu sunt pomul vieții, șarpele, stelele, spirala, soarele, coada de păun, spicul.
Din alt colț de țară, de la Oradea, vine Francisc Egyed, un artist care realizează și cântă la vechi instrumente. Cu tulnicul, toba, drâmba, țitera, poate purta ascultătorul într-o veche lume a sunetelor pline de mesaje sau a unei muzici tihnite.
Îndrăgostit de Piatra-Neamț, Alexandru Rotar din Mureș revine cu drag la festival. Meșter cunoscut în toată țara, provenit dintr-o familie de sticlari, lucrează de aproape jumătate de secol. În mâinile sale, cu îndemânare și talent, focul transformă sticla într-o gamă variată de obiecte, de la recipiente la bijuterii fine. Piesele sale au fost vândute în numeroase țări din Europa și în America. Dincolo de regretul că (încă) nu are cui transmite tradiția, e mulțumirea că, la fiecare apariție public, este înconjurat de copii și adulți care admiră fascinantele transformări ale sticlei.
Rozica Măldărășeanu de la Vălenii de Munte, Prahova, și-a făcut mulți prieteni la Piatra-Neamț, concitadinii noștri apreciind covoarele lucrate tradițional ori tapiseriile cu motive vechi sau inspirate din diverse opere de artă. Povestea din spatele fiecărei țesături este spusă cu talent de iscusita doamnă, totdeauna îmbrăcată în portul popular al zonei din care provine.
Ca de obicei, cei mai mulți meșteri sunt din Moldova, Neamțul fiind foarte bine reprezentat. Ion Albu din Timișești este singurul meșter din județ care a primit titlul onorific de Tezaur Uman Viu. Recunoscut de comunitatea locală, dar și la nivel național ca purtător, păstrător și creator de patrimoniu imaterial, este un important transmițător al culturii tradiționale. Urmaș al creatorului de măști Neculai Popa din Târpești, Ion Albu și-a dezvoltat propria identitate artistică. A creat măști pentru ansamblul „Așa-i datina la noi” pe care îl conduce din 1978, pentru diverse entități culturale și persoane fizice, a expus la muzee.
Fiecare din cei peste 50 de meșteri participanți la festival are o biografie bogată, o poveste despre viața sa și dragostea pentru arta populară, despre simbolurile ancestrale care au străbătut timpul și sunt, și acum, incizate în lemn, cusute pe cămăși, țesute în covoare sau pictate pe ceramică, despre simboluri și teme creștine.
Festivalul este completat de o lansare de carte, Marcel Lutic, Timpul sacru. Sărbătorile de altădată, editura Vasiliana '98, Iași, 2022, care va avea loc vineri, 27 mai, ora 17.00, la Muzeul de Artă Piatra-Neamț. O incursiune într-o lume care se orienta și după alte calendare, sărbători, ritualuri, superstiții care s-au pierdut sau se mai păstrează încă. Această a treia ediție a lucrării, revizuită și adăugită, va fi prezentată de scriitorul Adrian G. Romila, important prozator al generației tinere și subtil cunoscător al creației folclorice, doctor în antropologie culturală, critic literar.
Sâmbătă, 28 mai, în cadrul acestei ediții, va avea loc Adunarea generală a Asociației Meșterilor Populari din Moldova.
Pentru iubitorii festivalului se organizează un photocorner și o tombolă cu premii constând în obiecte de artă populară. Ca în fiecare an, un meșter popular va primi Premiul „Neculai Popa”, o recunoaștere a valorii creației artistice.
Festivalul de Artă Populară „Lada cu zestre” este un eveniment organizat de Muzeul de Etnografie Piatra-Neamț. Acesta face parte din Complexul Muzeal Național Neamț, instituție de importanță națională, care își aduce contribuția la dezvoltarea și consolidarea identității locale și regionale.
Asociația Meșterilor Populari din Moldova a fost înfiinţată oficial la Iaşi, pe 4 martie 2004, ca urmare a interesului manifestat de meşterii populari din Moldova pentru păstrarea şi valorificarea meşteşugurilor tradiționale, a celor artistice în primul rând. După aproape două decenii de activitate, AMPM are circa 120 de membri din întreaga ţară şi din Basarabia, cei mai mulţi reprezentând cu pasiune următoarele domenii: prelucrarea lemnului, încondeierea ouălor, împletituri, industrie casnică (port popular și textile), ceramică ș.a. Criteriile de acceptare în asociaţie vizează, în special, păstrarea, cu prioritate, a spiritului artei populare.

Festivalul de artă populară „Lada cu zestre” - Program

Festivalul de artă populară „Lada cu zestre” - Lista meșterilor participanți

Festivalul de artă populară „Lada cu zestre” - Afiș lansare de carte

Festivalul de artă populară „Lada cu zestre” - Regulament tombola

Dor de Piatra-Neamţ, de Festivalul de Artă Populară „Lada cu zestre”

În luna mai a fiecărui an, meşterii populari aşteptau tradiţionala întâlnire de la Piatra-Neamţ, sărbătoarea artei populare din oraşul nostru. După o întrerupere (”pandemică”) de un an şi cu mare nerăbdare, anunţăm o nouă ediţie a festivalului, la acest sfârşit de săptămână. Cu tipuri de produse deja consacrate sau cu lucruri noi, realizate tot în spiritul tradiţiei, la care au muncit în toată această perioadă, meșterii îşi aşteaptă cu nerăbdare publicul. Vor fi prezenţi creatori mai ales din Moldova, care vor ilustra principalele domenii ale artei populare.
Ceramica reprezintă unul dintre cele mai vechi artefacte, o constantă în viaţa omului; de la utilitar la decorativ, de la naştere şi până dincolo de moarte, ca o expresie culturii materiale (sau reflectată în proverbe); obiecte precum strachina, ulciorul sau oala sunt aduse la Piatra-Neamţ de olari cunoscuţi din Botoşani, Baia Mare, Galaţi. Eusebiu Iacinschi duce mai departe ceramica medievală de tip „Kuty”, familia Bledea este recunoscută pentru că dă o nouă formă lutului, în timp ce familia Mocanu conferă frumuseţe vaselor utilitare. Vestitul centru de olărit de la Corund este reprezentat de Molnosz Joszef. Iar Ionela Lungu, de la Humuleşti, ne reaminteşte de personajele lui Creangă, modelate dintr-un „bulgăre de humă”.
Textilele de interior sau piesele de port popular lucrate cu migală şi talent în războiul de ţesut şi brodate îndelung cu acul, au avut totdeauna un loc însemnat în târgurile de meşteri. Chiar dacă moda se schimbă, ceea ce e valoros nu dispare, tehnicile tradiționale de realizare a scoarțelor fac parte din Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității începând cu anul 2016, unde ar trebui să fie şi locul cămăşii cu altiţă, element definitoriu al portului tradiţional românesc.
Veronica Hojbotă, Adriana Hojbotă, Vladimir Andrei şi Mihai Hrincescu pun în valoare frumuseţea portului bucovinean; Maria Ungureanu şi Maria Todici pe cel din Neamţ; iar Vrancea este reprezentată de Daniel Buloi. Ecaterina Oproiu coase frumoase ii, ca la Breaza (Prahova). Femei şi bărbaţi mânuiesc acul cu aceeaşi măiestrie! Cu decor tradiţional, aşa cum lucrează familia Ivănuşcă din Todireni (Botoşani) şi Maria Mihalachi din Bălţăteşti (Neamţ), sau influenţată de arta tapiseriei ca la Rodica Măldărăşescu din Vălenii de Munte, o scoarţă sau o carpetă pot deveni centrul de atracţie al oricărui interior urban sau rural.
Astăzi se spune „accesoriile fac diferenţa”, dar dintotdeauna pieselor complementare ale portului popular li s-a acordat o atenţie deosebită: brâie, bârneţe, chimire, curele, căciuli, trăistuţe şi podoabe. Meşteri pielari cu experienţă – Constantin Ciubotăriţa din Joldeşti (Botoşani), Vasile Dudanu din Grumăzeşti (Neamţ), sau mai tineri, precum Liviu Săhlean din Frasin (Suceava) – se întâlnesc la Piatra-Neamţ.
Lemnul a fost mai întâi unealtă şi armă, dar apoi a devenit casă, biserică, blid, mobilier, operă de artă. Fibra lemnului, cromatica lui au fost puse în valoare de mâinile pricepute ale ţăranului, care au încrustat sori, pomi, flori, cruci, torsade. Meşteri cu o vastă experiemţă, cum sunt: Forin Cramariuc din Suceava, Dorel Bucur din Dămuc (care s-a întors la pasiunea din ţinereţe), Constantin Lungu din Humuleştii lui Creangă – în mâna căruia bâtele ciobăneşti se umplu de decor, familia Apalaghiei din Hulub-Dânceni (Botoşani) – cu troițele sale şi Toader Ignătescu, tot din Suceava – care face lemnul să râdă prin măștile sale inconfundabile, vor fi prezenţi la festival.
Din piatra au fost realizate primele pandantive și s-a dovedit că podoabele cu pietre sunt nepieritoare, în monturi de metal ele dau stil oricui le poartă, cum spune Andrei Costin (Bucureşti). O astfel de bijuterie poate deveni un accesoriu la gâtul unei femei îmbrăcate în ie, căci și femeile de altădată purtau zgărdane la frumoasele cămăşi de sărbătoare.
Judeţul Neamţ este recunoscut pentru frumuseţea obiceiurilor de iarnă şi pentru meşterii populari care au făcut sau fac recuzita necesară dansurilor cu măşti. Demni urmaşi ai lui Neculai Popa, vestitul meşter din Târpeşti, sunt Ion Albu (Timişeşti) şi Vasile Ciocârlan (Ştefan cel Mare). Realizate din materiale tradiţionale, blană, cârpe, câlţi, pene, mutrele hâtre care alungau duhurile rele amuză privitorii zilelor noastre.
Icoana pe sticlă nu a reprezentat un domeniu caracteristic artei tradiţionale din Moldova, dar Cecilia Hăisan din Piatra-Neamţ şi Elena Costinaş, originară din Viişoara (însă trăitoare în Reghin), dau formă artistică trăirilor creştine prin culoare, hieratism şi expresivitate.
Ouăle încondeiate au depăşit semnificaţia pascală și Valentina Uhreciuc (Moşna, Iaşi) transpune pe tot parcursul anului o multitudine de „semne” pe acest simbol arhetipal.
Nodurile nu au numai un rol util ci şi estetic, împletiturile din sfoară devin astfel obiecte de decor, aşa cum ne demonstrează Silvia Cozmâncă din Iaşi şi Elena Ciocârlan din Ştefan cel Mare (Neamţ).
Aflat pentru prima dată la Piatra-Neamţ, sticlarul Alexandru Rotar, din Tg. Mureş, ne va convinge că sticla e caldă şi maleabilă în mâinile celor care îi cunosc secretele.
Şi în acest an se va acorda Premiul „Neculai Popa” pentru artă populară autentică, în urma aprecierilor făcute de specialiştii Complexului Muzeal Naţional Neamţ.
Cu aşa meşteri de seamă şi cu mulţi alţii, Consiliul Judeţean Neamţ şi Complexul Muzeal Naţional Neamţ, organizatorii Festivalul de Artă Populară „Lada cu zestre” – ediţia a XV-a, Piatra-Neamţ, 21-23 mai – vă invită pe strada Ştefan cel Mare, în faţa Parcului Tineretului, la o (re)întâlnire emoţionantă. Deschiderea manifestării va avea loc vineri, 21 mai 2021, ora 13.

Coordonator festival,
Muzeograf Florentina Buzenschi

Retrospectivă 2006 - 2019

Dacă e mai 2020, NU este Festivalul de Artă Populară „Lada cu zestre” ediţia a XV-a! Pentru că nu ne putem întâlni, aşa cum ne-am dorit cu toţii, meşteri populari, etnografi, public, vă propunem să ne gândim la ceea ce a fost frumos şi să privim spre ceea ce urmează.
Totul a pornit de la o întâlnire colegială cu dl. Marcel Lutic, muzeograf la Complexul Muzeal Moldova Iaşi şi Preşedinte al Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, când ne-am hotărât să organizăm şi la Piatra Neamţ un târg de meşteri şi astfel, împreună cu Primăria Piatra-Neamţ, am deschis prima ediţie, în mai 2006. Două zile şi peste 40 de meşteri populari, foarte mulţi iubitori de artă populară au umplut esplanada Curţii Domneşti, un început frumos care ne-a îndemnat să continuăm. La cererea publicului şi a meşterilor, începând cu ediţia a II-a, târgul a durat trei zile, a crescut numărul de participanţi şi s-a transformat (la propunerea Consiliului Judeţean Neamţ) în festival, din 2009. Următoarele 10 ediţii ale Festivalului de Artă Populară „Lada cu zestre”, desfăşurate în zona Curţii Domneşti sau în Parcul Tineretului şi la muzeele de etnografie, artă sau artă eneolitică au reunit meşteri din toate regiunile ţării şi din Republica Moldova, specialiţti de la instituţii de profil din ţară şi de la Chişinău, formaţii de muzică populară, artişti cunoscuţi şi mii de vizitatori, tot mai mulţi în fiecare an. Festivalul a avut o agendă bogată: expoziţii de artă populară, demonstraţii ale meşterilor, lansări de carte, simpozioane, conferinţe, expoziţii de artă naivă, gastronomice, fiecare ediţie având o anumită tematică. Începând din 2011, în fiecare an au fost decernate câte 3 premii, Premiul Neculai Popa (acordat de C.M.N.Neamţ) Premiul pentru promovarea artei populare şi Premiul pentru autenticitate în arta populară (ambele acordate de C.J. Neamţ). Toate acestea au făcut din festivalul de la Piatra-Neamţ să fie unicul din ţară cu o astfel de agendă.
După atâţia ani, considerăm că scopul iniţial, acela de a pune în valoare tradiţia locală autentică în domeniu, de a descoperi şi promova noi nume de meşteri populari din zonă şi din ţară, de a scoate în evidenţă zona centrală a oraşului, oferindu-le turiştilor încă un prilej de a vizita municipiul nostru, este atins.
Organizarea de astfel de manifestări se impune acum mai mult ca înainte, în contextul expansiunii kitsch-ului şi a prostului gust, pentru a oferi repere tinerei generaţii asupra adevăratelor valori ale românilor, pentru a da posibilitatea achiziţionării de piese de artă populară autentică sau doar pentru a le admira, aducându-ne aminte de bunicii şi străbunicii noştri. Pe de altă parte, trebuie să ne păstrăm elementele de originalitate, arta populară reprezentând o importantă amprentă naţională.
Totodată, meşteşugurile populare sunt pe cale de dispariţie, iar acest gen de manifestări are ca scop menţinerea şi perpetuarea lor, prin asigurarea cadrului organizatoric pentru comercializare, realizarea de contacte între meşteri şi crearea posibilităţii ca persoane tinere să le înveţe şi să transmită mai departe.
Implicarea factorilor responsabili în aceste efort de perpetuare a tradiţiei împiedică pierderea acestor valori care ne îmbogăţesc spiritual şi ne dau speranţa că meşteşuguri precum olăritul, împletitul, încondeiatul ouălor, cioplitul lemnului, cojocăritul tradiţional, ţesutul, cusutul şi brodatul manual au un viitor.
Festivalul este o muncă’ de echipă şi succesul trebuie să fie la fel. Mulţumim participanţilor, vizitatorilor, instituţiilor şi organizaţiilor implicate: Consiliului Judeţean Neamţ, Primăriei Piatra-Neamţ, Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, Centrului de Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice „Constantin Matasă”, Asociaţiei Meşterilor Populari din Ţinutul Neamţului! Mulţumim mass-mediei locale şi centrale, prietenilor noştri care ne-au susţinut şi promovat!
Vom continua tradiţia şi vom face ca ediţia a XV-a a Festivalului de Artă Populară „Lada cu zestre”, din mai 2021, să fie nu numai una foarte aşteptată, ci și una de neuitat!

Florentina Buzenschi,
muzeograf, Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ, coordonator festival

Festivalul de Artă Populară "Lada cu zestre" - ediția a XIV-a 2019
Afiș	Broșură

Sărbătoarea artei populare de la Piatra-Neamţ a ajuns la ediţia a XIV-a şi, mai mult ca oricând, ne propunem să aducem în prim plan portul popular tradiţional. Sute de ani ţăranii l-au îmbrăcat cu mândrie şi l-au transmis din generaţie în generaţie. Meşterii populari îl poartă şi îl promovează în toate colţurile ţării, unde participă la diferite manifestări. A devenit sursă de inspiraţie pentru artişti, iar faima a depăşit graniţele româneşti. Este sărbătorit; mai întâi i s-a dedicat o zi iei (24 iunie) şi apoi întregului costum popular (în a doua duminică din luna mai). În acest context, tema festivalului nemţean din acest an este Tradiţie şi actualitate în portul popular românesc. Vor participa meşteri recunoscuţi (cu prezenţe anuale la Piatra-Neamţ, dar şi unii care vor expune aici pentru prima dată), din toate domeniile artei populare: ceramică utilitară şi decorativă, prelucrarea lemnului şi a osului, textile tradiţionale, ouă încondeiate, icoane şi pictură naivă, măşti, podoabe, jucării şi, mai ales, port popular. Un târg bogat, cu peste 80 de meşteri!
Costumul popular a fost mai mult decât o piesă de vestimentaţie, iar o parte din sensurile acestuia va fi descifrată cu ocazia lansării volumul etnologilor Ligia Fulga, Gabriela Chiru, Discursul ritual şi costumul tradiţional din sud-estul Transivaniei (Braşov, 2018). De asemenea, iubitoarele iei nu trebuie să rateze expoziţia Cămăşi noi, motive vechi, găzduită tot de Muzeul de Artă Piatra-Neamţ (24-25 mai 2019), realizată în colaborare cu Şezătoarea de Bacău şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bacău. Mulţumim doamnelor Feodosia Rotaru, Felicitas Farcaş-Lohan, membrelor Şezătorii de Bacău!
Simpozionul Tradiţie şi actualitate în portul popular românesc (sâmbătă, 25 mai, ora 9.00, la Muzeul de Artă Piatra-Neamţ), cu participarea unor reputaţi specialişti din ţară, îşi propune să abordeze o parte a acestei vaste problematici: de la preţioasa moştenire, la reproducerile de calitate sau sau la cele lipsite de valoare.
Pentru că încurajează meşterii populari autentici, şi în acest an, Consiliul Judeţean Neamţ şi Complexul Muzeal Judeţean Neamţ vor aorda cele trei premii ale festivalului, în urma aprecierilor făcute de un juriu compus din specialişti de la muzeele de etnografie din ţară: Premiul pentru creaţie în arta populară, Premiul pentru promovarea artei populare şi Premiul „Neculai Popa”.
Organizatorii Festivalului de Artă Populară „Lada cu zestre”, ed. a XIV-a, sunt: Consiliul Judeţean Neamţ, Consiliul Local şi Primăria Piatra-Neamţ, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova, Asociaţia Meşterilor Populari din Ţinutul Neamţ şi Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Constantin Matasă”.
Pentru imaginile folosite la realizarea materialelor publicitare, mulţumim doamnei dr. Elena Florescu, domnilor Cornel Miftode şi Octavian Popa, precum şi frumoşilor tineri Ecaterina Vieru şi Răzvan Verzea care au purtat costume populare din judeţul Neamţ.
Continuăm tradiţia, prezentăm arta populară în faţa dumneavoastră!

Muzeograf Florentina Buzenschi,
Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ

Festivalul de Artă Populară „Lada cu Zestre” - Ediția a XIII-a 2018
Afiș	Broșură

Dacă e mai, e festival de artă populară la Piatra-Neamţ!
Conceput iniţial numai ca un târg de meşteri populari, evenimentul s-a diferenţiat treptat de manifestările de profil din ţară prin complexitate, cuprinzând şi lansări de carte pe teme de etnografie, conferinţe, expoziţii şi simpozioane. De asemenea, în fiecare an am propus o temă nouă: civilizaţia lemnului, arta lutului, arhitectura, arta religioasă sau copilăria în satul tradiţional, încearcând să refacem astfel universul rural tradițional. În anul Centenar al Unirii noastre, specialişti de la muzee renumite din ţară aduc în atenţie câteva monumente sau tradiţii din tezaurul național, sub genericul

Patrimoniu etnografic românesc

Fiecare ediţie reprezintă pentru organizatori o provocare: să invităm alţi meşteri, ceea ce devine din ce în ce mai greu pentru că, timp de 12 ediţii, o mare parte din ei a trecut deja prin Piatra-Neamț. De aceea ne-am gândit ca de astă dată să participe, din nou, cei mai apreciaţi din ediţiile precedente, dar şi să-i încurajăm pe tinerii care lucrează piese de artă populară să-şi facă un renume. În acest an, cei peste 80 de participanţi – reprezentând zone recunoscute pentru păstrarea tradiţiei, inclusiv din Republica Moldova – vor expune piese reprezentative pentru domeniile artei populare: port popular, textile de interior, ceramică, împletituri din diverse materiale, ouă încondeiate, măşti, podoabe, icoane pe sticlă şi lemn, jucării din lemn, obiecte din os sau instrumente muzicale. Valoarea lor va face, şi în acest an, destul de dificilă misiunea juriului format din etnografi, care va propune premianţii. Se vor decerna următoarele distincţii: Premiul pentru creaţie în arta populară şi Premiul pentru promovarea artei populare, acordate de Consiliul Judeţean Neamţ, şi Premiul „Neculai Popa”, iniţiat de Complexul Muzeal Judeţean Neamţ în memoria renumitului creator popular de la Târpeşti.
În plus, anul acesta, Adunarea generală a Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova se va desfăşura în cadrul Festivalului de Artă Populară „Lada cu zeste”.
Deschiderea oficială va avea loc vineri, 25 mai, ora 12, în prezenţa oficialităţilor şi în acordurile ansamblurilor artistice „Dor vânătorean” şi „Floare de colţ” ale Centrului pentru Cultură şi Arte ”Carmen Saeculare” Piatra-Neamţ.
Organizatorii festivalului – Consiliul Judeţean Neamţ, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Piatra Neamţ, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ – vă invită ca, timp de trei zile, să vizitaţi ”satul” din mijlocul oraşului şi să vă bucuraţi de ceea ce este autentic în arta populară românească.

Muzeograf, expert în bunuri cu valoare etnografică,
Florentina Buzenschi

Festivalul de Artă Populară „Lada cu Zestre” - Ediția a XII-a 2017
Afiș	Afiș conferință Adrian Majuru	Program

Sfârşitul lunii mai înseamnă, pentru iubitorii tradiţiilor din judeţul Neamţ, întâlnirea cu arta populară, cu frumoasa lume a satului, adusă acum în inima oraşului.

Evenimentul complex – ce îmbină componenta artistică cu latura educativă şi ştiinţifică, toate aflate acum sub semnul culturii populare – reuneşte meşteri populari din toată ţara şi specialişti etnografi. Cei cca 80 de meşteri populari din zone etnografice renumite ale României şi din Republica Moldova vor expune piese din ceramică, lemn, articole reprezentative pentru portul popular şi textile de interior, împletituri din nuiele şi sfoară, icoane şi pictură naivă, ouă încondeiate, măşti populare şi articole de podoabă. Pe lângă meşterii care au fost prezenţi la unele dintre ediţiile anterioare, vizitatorii vor putea constata prezenţe noi şi valoroase, cum sunt cei veniţi tocmai din Caraş-Severin, iar ca element de noutate, meşteri care confecţioneză jucării tradiţionale.

Ceea ce dă nota de singularitate acestei manifestări în peisajul de profil din ţară este faptul că fiecare ediţie are o temă, care se reflectă nu numai în prezenţa unor anumiţi meşteri, ci şi activităţile care întregesc festivalul. În acest an tema este „Copilăria de altădată”. Ne întoarcem astfel în satul tradiţional, ca să vedem din altă perspectivă locul unde s-a născut şi dezvoltat cultura populară. Demersul va fi început de dr. Adrian Majuru, autor al numeroase volume de antropologie dintre care menţionăm: Copilăria la români (1850-1950), Destin valah. Povestea unei geografii umane, Familia Minovici - univers spiritual, Cum se distrau românii odinioară, coautor sau coordonator al numeroase volume colective, care va susţine conferinţa Copilăria la români – „copilul întunecat”. La simpozionul pe aceeaşi temă ce cuprinde abordări diferite, în funcţie de spaţiu şi timp, vor participa etnografi de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Bucureşti, Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj –Napoca, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare etc.

Cunoscând mai bine locul unde se năşteau, copilăreau şi trăiau ţăranii ar trebui să-i respectăm mai mult şi să apreciem la adevărata valoare creaţia populară autentică.

Momentul special, dedicat culturii tradiţionale din această zonă, este reprezentat de lansarea volumului Arta populară a lemnului din judeţul Neamţ de Elena Florescu şi Florentina Buzenschi (Editura Conta, Piatra Neamţ, 2015), un volum finanţat de Consiliul Judeţean Neamţ, în prezenţa unor meşteri lemnari care au devenit „personaje de carte”.

Organizatorii Festivalului de Artă Populară „Lada cu zestre” ediţia a XII-a sunt Consiliul Judeţean Neamţ, Primăria şi Consiliul Local Piatra-Neamţ, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, care au avut sprijinul Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, al Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ, al Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, al Asociaţiei Meşterilor Populari din Ţinutul Neamţ şi al Fundaţiei Cultural Ştiinţifice „Constantina Matasă”.

Muzeograf Florentina Buzenschi

Festivalul de Artă Populară „Lada cu Zestre” - Ediția a X-a 2015
Piatra-Neamţ, Parcul Tineretului

Afiș

Pliant

Broșură festival

Manifestare culturală anuală, transformată în tradiţie, Festivalul de Artă Populară „Lada cu zestre” reuneşte în acest an peste 70 de meşteri vestiţi din toată ţara şi din  Republica Moldova. În cele trei zile, în Parcul Tineretului, iubitorii lumii satului autentic se vor putea întâlni cu meşteri populari care sunt pentru prima dată la Piatra-Neamţ sau cu meşteri cunoscuţi deja. Ceramica deOboga, Vădastra, Hurez, va sta alături de cea din Baia-Mare sau Botoşani sau de vase care reînvie ceramica Cucuteni sau de cea figurativă, plină de personaje hâtre. Expoziţiile de covoare maramureşene, moldoveneşti sau olteneşti ale ţesătoarelor pricepute vor aminti de motivele de pe scoarţele din lada cu zestre a bunicilor noastre, iar frumoasele costume populare, de zilele de sărbătoare din lumea satului de altădată. De altfel, vor fi reprezentate toate domeniile artei populare: ceramica, prelucrarea lemnului, industria casnică, pielăria, încondeierea ouălor, icoane şi pictură naivă, podoabe etc.

Intenţia organizatorilor este de a recunoaşte valoarea meşterilor, atât prin premiile care se vor acorda în urma unei atente jurizări, cât şi prin organizarea unei expoziţii personale. Anul acesta pictorul naiv Gheorghe Ciobanu din Iaşi va vernisa prima expoziţie personală la Piatra-Neamţ. Cunoscut în ţară şi în străinătate, a participat la diverse saloane de gen în Franţa, Elveţia, Germania, Austria, a expus  la Teatrul Naţional din Bucureşti, la Ateneul Român, în marile muzee de etnografie din ţară şi a avut numeroase apariţii în spaţiul media.

Festivalul va fi întregit de simpozionul „Icoana – credinţă şi culoare”,  la care vor participa specialişti recunoscuţi în acest domeniu, ierarhi bisericeşti, muzeografi preocupaţi de a pune în valoare bogatul patrimoniu existent în judeţul Neamţ şi nu numai.

Aşa ştim noi, organizatorii, Consiliul Judeţean Neamţ, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Consiliul Local şi primăria Piatra-Neamţ, Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova şi Asociaţia Meşterilor Populari din Ţinutul Neamţului să păstrăm tradiţia. Vă invităm, în aceste zile de sărbătoare, să fiţi alături de noi.

Muzeograf, Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ

Florentina Buzenschi