Complexul Muzeal Național Neamț anunță publicul vizitator că începând cu data de 29 iulie 2019 unitatea principală, Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț, își sistează activitatea.

Activități Activități Cultural Științifice Târgul Meșterilor Populari

Târgul Meșterilor Populari

                Societatea în care trăim este în continuă schimbare/progres, proces care a modificat în cea mai mare parte şi satul contemporan, păstrător al culturii populare tradiţionale. Etnograful care întreprinde azi o cercetare de teren are surpriza de a constata “urbanizarea” satului românesc, dispariţia vechii arhitecturi, a portului popular, a obiceiurilor locului etc., aceasta fiind numai o parte a „tributului” pe care ţăranul îl plăteşte lumii moderne în care vrea să pătrundă. În aceste condiţii, specialistul are o nouă responsabilitate – mai greu de realizat decât o cercetare etnografică, pentru că este angrenajul cel mai mic al unui complex de factori care nu depind de el – şi anume aceea de a se implica activ în conservarea şi chiar resuscitarea tradiţiei. O simplă privire îi relevă faptul că acum s-a ajuns la capătul unui drum şi e datoria lui - într-o oarecare măsură - de a sprijini continuitatea şi mai puţin noutatea. Ideal ar fi ca aceste două componente ale contemporaneităţii să fie paralele, dar evoluţia istorică infirmă dezvoltarea, în acelaşi mediu, a două lumi diferite; după cum nu se poate trasa nici o linie de demarcaţie precisă între aceste tendinţe, care pot deveni tangente şi se pot întrepătrunde la un moment dat.
                Un demers care urmăreşte promovarea culturii tradiţionale, punerea în valoare şi susţinerea acesteia este organizarea de târguri ale meşterilor populari, cu atât mai mult cu cât s-a modificat aria lor de circulaţie, cât şi nivelul de adresabilitate al pieselor. Ideea nu este nouă, meşterii îşi desfăceau din vechime produse la piaţă, în târgurile care se desfăşurau cu ocazia diferitelor sărbători sau prin vânzarea itinerantă. Elementul care intervine acum este punerea la dispoziţie a unui spaţiu organizat, dedicat numai lor, în încercarea de promovare a produselor proprii şi coroborarea eforturilor specialiştilor, asociaţiilor de profil şi ale factorilor decizionali de la nivel local pentru realizarea acestui tip de manifestări.

 
La deschiderea Târgului Meşterilor Populari, 2006
 
Vedere panoramică a locaţiei Târgului

                În această tendinţă se înscrie şi iniţierea, la Piatra-Neamţ, a Târgului Meşterilor Populari, o premieră pentru municipiul nostru, idee lansată de Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ şi Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova şi susţinută de Complexul Muzeal Judeţean Neamţ şi Consiliul Judeţean Neamţ. Demersul a fost sprijinit de Primăria şi Consiliul Local Piatra-Neamţ, integrându-se eforturilor de a transforma reşedinţa judeţului în oraş turistic, sens în care era necesar ca, anual, să existe un program de activităţi culturale.
                Iniţiatorii proiectului au considerat ca o necesitate existenţa acestui târg şi pentru a pune în evidenţă bogăţia etnofolclorică a zonei – un atu în promovarea turismului -, aici păstrându-se în forme mai puţin alterate tradiţiile şi tehnicile tradiţionale de lucru. Cu prilejul cercetărilor de teren am constatat că în cele trei zone etnografice ale judeţului: Valea Bistriţei, zona Neamţ şi zona Roman, îşi desfăşoară activitatea – într-un relativ anonimat – meşteri populari care ar putea fi reuniţi (pentru a contura o imagine a meşteşugurilor tradiţionale de pe aceste meleaguri) şi promovaţi (prin intermediul Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova) la alte manifestări de profil. Pe de altă parte, muzeul îşi îndeplineşte, şi prin această activitate, funcţia formativ-educativă şi creează astfel un „muzeu viu”, interactiv şi spectaculos, având un grad mare de adresabilitate către toate categoriile de public.
                Condiţiile care au stat la baza organizării târgului au fost următoarele:
                    - desfăşurarea în fiecare an, aproximativ la aceeaşi dată, în weekend-ul din preajma unei mai sărbători religioase;
                    - locul de desfăşurare să fie în centrul vechi al oraşului, pe teritoriul fostei Curţi Domneşti a lui Ştefan cel Mare;
                    - să participe un număr cât mai mare de meşteri din Neamţ, în încercarea de a realiza o panoramă a meşteşugurilor tradiţionale din judeţ;
                    - participarea meşterilor să se facă numai pe bază de invitaţie de la organizatori, cerându-li-se să îmbrace costumul specific zonei de provenienţă, în acest mod putându-se face o selecţie a creatorilor;
                    - încercarea de a face o diferenţă între meşteşugari şi comercianţi, accesul ultimilor fiind interzis;
                    - să fie reprezentate cât mai multe dintre meşteşugurile tradiţionale, fără a exclude elementele de noutate, arta populară fiind un domeniu viu, care evoluează.
                Colaborarea dintre factorii decizionali enumeraţi mai sus şi întrunirea acestor condiţii au deschis seria târgurilor meşterilor populari, a cărei primă ediţie s-a desfăşurat în perioada 20-21 mai 2006. Au expus şi vândut 40 de participanţi din toată ţara şi Rep. Moldova, reprezentând următoarele domenii: ceramică, prelucrarea lemnului, port popular, prelucrarea pieilor, ouă încondeiate, împletituri de sfoară şi nuiele, măşti, icoane şi podoabe.


Lilian Toderaşcu (Iaşi)

Marcel Apalaghiei (Botosani)
   

Ruslan Scutelnic (Rep. Moldova)

Florin Cramariuc (Suceava)

                Meşteri valoroşi, participanţi la târguri naţionale şi internaţionale, au venit la Piatra-Neamţ, iar pentru a expune şi vinde piesele au trecut de juriul de specialitate format din dr. etnolog Elena Florescu, Marcel Lutic, muzeograf la Muzeul Etnografic al Moldovei şi preşedinte al Ascociaţiei Meşterilor Populari din Moldova şi Florentina Buzenschi, muzeograf la Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ. O astfel de echipă, cu unele schimbări de componenţă, a avizat standurile şi la celelalte ediţii, din 2007, 2008, 2009 şi 2010, la fiecare dintre ele participând în jur de 60 de meşteri. Datorită succesului de care s-au bucurat primele trei ediţii şi la propunerea Consiliului Judeţean Neamţ, care a dorit individualizarea târgului meşterilor populari de la Piatra-Neamţ, târgul propriu-zis, împreună cu celelate manifestări ce au loc cu această ocazie, s-a denumit Festivalul de Artă Populară „Lada cu Zestre”.
                Desigur, după cinci ediţii, dacă am enumera toţi meşterii participanţi, ar fi o listă prea lungă, multe nume cunoscute şi recunoscute pentru participarea la manifestări din ţară şi străinătate răspunzând invitaţiei noastre; prin urmare, riscăm şi amintim numai câţiva dintre participanţii care au fost prezenţi la patru sau cinci ediţii (cu scuzele de rigoare şi respectul cuvenit tuturor celor care ne-au onorat cu prezenţa). În domeniul ceramicii sunt cunoscute familiile Petrariu şi Iorga din Horezu, a căror ceramică are calităţi tehnice şi estetice deosebite, acestea primind numeroase premii la manifestările de profil, ca şi familia Bledea, din alt colţ de ţară, de la Baia-Mare, ale cărei vase sunt mai ales decorative; în timp ce cu vestita ceramică de la Corund au venit Molnos Joszef şi Arpad Ravasz, iar cea de Marginea era reprezentată la standurile lui Ion Paşcaniuc. Ionela Mihuleac din Iaşi execută ceramică „de Cucuteni”, vestita cultură de acum peste 5000 de ani fiind readusă la viaţă cu aceeaşi tehnică, fără a folosi roata olarului.
                Într-o regiune bogată în păduri, cum este judeţul Neamţ, şi unde prelucrarea lemnului era o ocupaţie permanentă a multor locuitori, au venit mulţi meşteri specializaţi în acest domeniu: Vasile Găman, din Vânători-Neamţ, a înnobilat zeci de ani lemnul şi i-a atribuit sfinţenia crucifixelor şi frumuseţea lăzilor de zestre decorate prin incizare cu frumoase motive solare, în timp de Marcel Apalaghiei, din Dângeni, jud. Botoşani şi Florin Cramariuc, din Suceava, au transformat obiectele de uz casnic în piese cu valoarea artistică; iar Toader Ignătescu, tot din Suceava, a redescoperit frumuseţea ce derivă din calităţile intrinseci ale lemnului.
                Mult mai răspândit altădată, deoarece era o îndeleticire de bază a femeii şi nu un meşteşug ca acum, ţesutul este practicat mult mai rar ca înainte şi puţine sunt persoanele care trudesc în faţa stativelor sau a gherghefului şi mai ales cu scopul de a vinde. În această tendinţă se înscriu şi Maria şi Iulian Mihalache, din Bălţătesţi, jud. Neamţ, care realizează scoarţe, lăicere, carpete de diverse dimensiuni şi de o armonie cromatică deosebită, urmărind păstrarea vechilor motive decorative. Pentru ei muzeul reprezintă permanent o sursă de inspiraţie.

 
Ceramică de Horezu
 
Ouă încondeiate (Vasile Isopescu, Suceava)

                Chiar dacă sunt tot mai puţin căutate, Veronica Hojbotă de la Mănăstirea Humor, Suceava, realizează în continuare costume populare în stil tradiţional, iar Nicolae Dolhescu din Pipirig (Neamţ), duce mai departe renumele cojocarilor locali, ştiut fiind că Neamţ era o zonă renumită pentru bondiţele realizate aici, piese cu caracter preponderent artistic, în timp ce Iulia Goran din Breaza, Prahova, îmbină tehnicile şi motivele vechi şi noi când realizează frumoase cămăşi.
                Incontestabil, veteranul şi vedeta târgului de la Piatra-Neamţ a fost până în anul 2010 Neculai Popa din Târpeşti, jud. Neamţ, cel care a transformat execuţia sezonieră a măştilor într-un meşteşug. Se ştie că măştile erau confecţionate de obicei de purtătorii lor în perioada când jocurile de măşti au ocupat un loc de seamă în obiceiurile tradiţionale ale românilor. În dorinţa de a conserva aceste obiceiuri, Neculai Popa a organizat urătorii, a confecţionat măşti antropomorfe şi zoomorfe din diverse materiale, a creat un muzeu al tradiţiilor populare la el acasă. Alături de aceste activităţi, sculptura în piatra şi lemn i-a adus o recunoaştere naţională şi internaţională.
                La fiecare ediţie, alături de târgul cu vânzare şi de spectacolele susţinute de solişti şi ansambluri folclorice, s-au desfăşurat mai multe dezbateri, lansări de carte, vizionări de filme, colocvii, la care au participat specialişti din instituţiile de profil din ţară, meşteri şi un larg public. Organizatorii au urmărit ca la fiecare ediţie să aducă şi alte noutăţi, în afara creşterii numărului de meşteri şi a duratei târgului. Astfel, la ultimele ediţii au fost organizate tombole cu premii constând în piese de artă populară, scop în care meşterii au făcut donaţii.

Vederi generale

Organizatorii au putut urmări de-a lungul anilor şi care este evoluţia meşteşugurilor tradiţionale, evoluţie dictată în primul rând de piaţă:
                - tendinţa de a trece de la piesele cu caracter utilitar la cele cu rol decorativ; astfel, locul ţesăturilor de mari dimensiuni este luat de cele mici, o pondere tot mai mare începând să o aibă tapiseriile;
                - ceramica a căpătat menirea de a înfrumuseţa interiorul locuinţei, iar în Neamţ, unde centrele de olărie au dispărut, se manifestă un interes mai accentuat spre aceasta;
                - simplificarea motivelor decorative prezente pe textile, dispariţia unor piese de port popular (catrinţe, brâie, sumane), apariţia unor noi decoruri la cămăşi;
                - dispariţia pieselor de mobilier tradiţional ţărănesc, accentul punându-se acum pe mobilierul rustic pentru curţi şi grădini;
                - diversificarea materiilor prime folosite, păstrându-se tendinţa de a le folosi numai pe cele naturale;
                - apariţia unor noi forme care nu mai ţin de specificul local şi care se înscriu printre cele denumite generic „handmade”, tot mai apreciate în Europa.
                Aşadar, intrat în conştiinţa publicului şi în calendarul activităţilor meşterilor populari, Târgul de la Piatra-Neamţ are şansa să se constituie într-o manifestare emblematică pentru spiritul şi tradiţia acestor locuri.



Dor de Piatra-Neamţ, de Festivalul de Artă Populară „Lada cu zestre”

În luna mai a fiecărui an, meşterii populari aşteptau tradiţionala întâlnire de la Piatra-Neamţ, sărbătoarea artei populare din oraşul nostru. După o întrerupere (”pandemică”) de un an şi cu mare nerăbdare, anunţăm o nouă ediţie a festivalului, la acest sfârşit de săptămână. Cu tipuri de produse deja consacrate sau cu lucruri noi, realizate tot în spiritul tradiţiei, la care au muncit în toată această perioadă, meșterii îşi aşteaptă cu nerăbdare publicul. Vor fi prezenţi creatori mai ales din Moldova, care vor ilustra principalele domenii ale artei populare.
Ceramica reprezintă unul dintre cele mai vechi artefacte, o constantă în viaţa omului; de la utilitar la decorativ, de la naştere şi până dincolo de moarte, ca o expresie culturii materiale (sau reflectată în proverbe); obiecte precum strachina, ulciorul sau oala sunt aduse la Piatra-Neamţ de olari cunoscuţi din Botoşani, Baia Mare, Galaţi. Eusebiu Iacinschi duce mai departe ceramica medievală de tip „Kuty”, familia Bledea este recunoscută pentru că dă o nouă formă lutului, în timp ce familia Mocanu conferă frumuseţe vaselor utilitare. Vestitul centru de olărit de la Corund este reprezentat de Molnosz Joszef. Iar Ionela Lungu, de la Humuleşti, ne reaminteşte de personajele lui Creangă, modelate dintr-un „bulgăre de humă”.
Textilele de interior sau piesele de port popular lucrate cu migală şi talent în războiul de ţesut şi brodate îndelung cu acul, au avut totdeauna un loc însemnat în târgurile de meşteri. Chiar dacă moda se schimbă, ceea ce e valoros nu dispare, tehnicile tradiționale de realizare a scoarțelor fac parte din Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității începând cu anul 2016, unde ar trebui să fie şi locul cămăşii cu altiţă, element definitoriu al portului tradiţional românesc.
Veronica Hojbotă, Adriana Hojbotă, Vladimir Andrei şi Mihai Hrincescu pun în valoare frumuseţea portului bucovinean; Maria Ungureanu şi Maria Todici pe cel din Neamţ; iar Vrancea este reprezentată de Daniel Buloi. Ecaterina Oproiu coase frumoase ii, ca la Breaza (Prahova). Femei şi bărbaţi mânuiesc acul cu aceeaşi măiestrie! Cu decor tradiţional, aşa cum lucrează familia Ivănuşcă din Todireni (Botoşani) şi Maria Mihalachi din Bălţăteşti (Neamţ), sau influenţată de arta tapiseriei ca la Rodica Măldărăşescu din Vălenii de Munte, o scoarţă sau o carpetă pot deveni centrul de atracţie al oricărui interior urban sau rural.
Astăzi se spune „accesoriile fac diferenţa”, dar dintotdeauna pieselor complementare ale portului popular li s-a acordat o atenţie deosebită: brâie, bârneţe, chimire, curele, căciuli, trăistuţe şi podoabe. Meşteri pielari cu experienţă – Constantin Ciubotăriţa din Joldeşti (Botoşani), Vasile Dudanu din Grumăzeşti (Neamţ), sau mai tineri, precum Liviu Săhlean din Frasin (Suceava) – se întâlnesc la Piatra-Neamţ.
Lemnul a fost mai întâi unealtă şi armă, dar apoi a devenit casă, biserică, blid, mobilier, operă de artă. Fibra lemnului, cromatica lui au fost puse în valoare de mâinile pricepute ale ţăranului, care au încrustat sori, pomi, flori, cruci, torsade. Meşteri cu o vastă experiemţă, cum sunt: Forin Cramariuc din Suceava, Dorel Bucur din Dămuc (care s-a întors la pasiunea din ţinereţe), Constantin Lungu din Humuleştii lui Creangă – în mâna căruia bâtele ciobăneşti se umplu de decor, familia Apalaghiei din Hulub-Dânceni (Botoşani) – cu troițele sale şi Toader Ignătescu, tot din Suceava – care face lemnul să râdă prin măștile sale inconfundabile, vor fi prezenţi la festival.
Din piatra au fost realizate primele pandantive și s-a dovedit că podoabele cu pietre sunt nepieritoare, în monturi de metal ele dau stil oricui le poartă, cum spune Andrei Costin (Bucureşti). O astfel de bijuterie poate deveni un accesoriu la gâtul unei femei îmbrăcate în ie, căci și femeile de altădată purtau zgărdane la frumoasele cămăşi de sărbătoare.
Judeţul Neamţ este recunoscut pentru frumuseţea obiceiurilor de iarnă şi pentru meşterii populari care au făcut sau fac recuzita necesară dansurilor cu măşti. Demni urmaşi ai lui Neculai Popa, vestitul meşter din Târpeşti, sunt Ion Albu (Timişeşti) şi Vasile Ciocârlan (Ştefan cel Mare). Realizate din materiale tradiţionale, blană, cârpe, câlţi, pene, mutrele hâtre care alungau duhurile rele amuză privitorii zilelor noastre.
Icoana pe sticlă nu a reprezentat un domeniu caracteristic artei tradiţionale din Moldova, dar Cecilia Hăisan din Piatra-Neamţ şi Elena Costinaş, originară din Viişoara (însă trăitoare în Reghin), dau formă artistică trăirilor creştine prin culoare, hieratism şi expresivitate.
Ouăle încondeiate au depăşit semnificaţia pascală și Valentina Uhreciuc (Moşna, Iaşi) transpune pe tot parcursul anului o multitudine de „semne” pe acest simbol arhetipal.
Nodurile nu au numai un rol util ci şi estetic, împletiturile din sfoară devin astfel obiecte de decor, aşa cum ne demonstrează Silvia Cozmâncă din Iaşi şi Elena Ciocârlan din Ştefan cel Mare (Neamţ).
Aflat pentru prima dată la Piatra-Neamţ, sticlarul Alexandru Rotar, din Tg. Mureş, ne va convinge că sticla e caldă şi maleabilă în mâinile celor care îi cunosc secretele.
Şi în acest an se va acorda Premiul „Neculai Popa” pentru artă populară autentică, în urma aprecierilor făcute de specialiştii Complexului Muzeal Naţional Neamţ.
Cu aşa meşteri de seamă şi cu mulţi alţii, Consiliul Judeţean Neamţ şi Complexul Muzeal Naţional Neamţ, organizatorii Festivalul de Artă Populară „Lada cu zestre” – ediţia a XV-a, Piatra-Neamţ, 21-23 mai – vă invită pe strada Ştefan cel Mare, în faţa Parcului Tineretului, la o (re)întâlnire emoţionantă. Deschiderea manifestării va avea loc vineri, 21 mai 2021, ora 13.

Coordonator festival,
Muzeograf Florentina Buzenschi


Retrospectivă 2006 - 2019

Festivalul de Artă Populară „Lada cu zestre” - Nostalgie și speranță

Galerii Foto (click pe an pentru a vizualiza)

2006 2007 2008 2009 2010
2011 2012 2013 2014 2015
2016 2017 2018 2019

Dacă e mai 2020, NU este Festivalul de Artă Populară „Lada cu zestre” ediţia a XV-a! Pentru că nu ne putem întâlni, aşa cum ne-am dorit cu toţii, meşteri populari, etnografi, public, vă propunem să ne gândim la ceea ce a fost frumos şi să privim spre ceea ce urmează.
Totul a pornit de la o întâlnire colegială cu dl. Marcel Lutic, muzeograf la Complexul Muzeal Moldova Iaşi şi Preşedinte al Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, când ne-am hotărât să organizăm şi la Piatra Neamţ un târg de meşteri şi astfel, împreună cu Primăria Piatra-Neamţ, am deschis prima ediţie, în mai 2006. Două zile şi peste 40 de meşteri populari, foarte mulţi iubitori de artă populară au umplut esplanada Curţii Domneşti, un început frumos care ne-a îndemnat să continuăm. La cererea publicului şi a meşterilor, începând cu ediţia a II-a, târgul a durat trei zile, a crescut numărul de participanţi şi s-a transformat (la propunerea Consiliului Judeţean Neamţ) în festival, din 2009. Următoarele 10 ediţii ale Festivalului de Artă Populară „Lada cu zestre”, desfăşurate în zona Curţii Domneşti sau în Parcul Tineretului şi la muzeele de etnografie, artă sau artă eneolitică au reunit meşteri din toate regiunile ţării şi din Republica Moldova, specialiţti de la instituţii de profil din ţară şi de la Chişinău, formaţii de muzică populară, artişti cunoscuţi şi mii de vizitatori, tot mai mulţi în fiecare an. Festivalul a avut o agendă bogată: expoziţii de artă populară, demonstraţii ale meşterilor, lansări de carte, simpozioane, conferinţe, expoziţii de artă naivă, gastronomice, fiecare ediţie având o anumită tematică. Începând din 2011, în fiecare an au fost decernate câte 3 premii, Premiul Neculai Popa (acordat de C.M.N.Neamţ) Premiul pentru promovarea artei populare şi Premiul pentru autenticitate în arta populară (ambele acordate de C.J. Neamţ). Toate acestea au făcut din festivalul de la Piatra-Neamţ să fie unicul din ţară cu o astfel de agendă.
După atâţia ani, considerăm că scopul iniţial, acela de a pune în valoare tradiţia locală autentică în domeniu, de a descoperi şi promova noi nume de meşteri populari din zonă şi din ţară, de a scoate în evidenţă zona centrală a oraşului, oferindu-le turiştilor încă un prilej de a vizita municipiul nostru, este atins.
Organizarea de astfel de manifestări se impune acum mai mult ca înainte, în contextul expansiunii kitsch-ului şi a prostului gust, pentru a oferi repere tinerei generaţii asupra adevăratelor valori ale românilor, pentru a da posibilitatea achiziţionării de piese de artă populară autentică sau doar pentru a le admira, aducându-ne aminte de bunicii şi străbunicii noştri. Pe de altă parte, trebuie să ne păstrăm elementele de originalitate, arta populară reprezentând o importantă amprentă naţională.
Totodată, meşteşugurile populare sunt pe cale de dispariţie, iar acest gen de manifestări are ca scop menţinerea şi perpetuarea lor, prin asigurarea cadrului organizatoric pentru comercializare, realizarea de contacte între meşteri şi crearea posibilităţii ca persoane tinere să le înveţe şi să transmită mai departe.
Implicarea factorilor responsabili în aceste efort de perpetuare a tradiţiei împiedică pierderea acestor valori care ne îmbogăţesc spiritual şi ne dau speranţa că meşteşuguri precum olăritul, împletitul, încondeiatul ouălor, cioplitul lemnului, cojocăritul tradiţional, ţesutul, cusutul şi brodatul manual au un viitor.
Festivalul este o muncă’ de echipă şi succesul trebuie să fie la fel. Mulţumim participanţilor, vizitatorilor, instituţiilor şi organizaţiilor implicate: Consiliului Judeţean Neamţ, Primăriei Piatra-Neamţ, Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, Centrului de Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice „Constantin Matasă”, Asociaţiei Meşterilor Populari din Ţinutul Neamţului! Mulţumim mass-mediei locale şi centrale, prietenilor noştri care ne-au susţinut şi promovat!
Vom continua tradiţia şi vom face ca ediţia a XV-a a Festivalului de Artă Populară „Lada cu zestre”, din mai 2021, să fie nu numai una foarte aşteptată, ci și una de neuitat!

Florentina Buzenschi,
muzeograf, Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ, coordonator festival

Festivalul de Artă Populară "Lada cu zestre" - ediția a XIV-a 2019
Afis Lada cu Zestre 2019
Afiș
Brosura Lada cu zestre 2019
Broșură



Sărbătoarea artei populare de la Piatra-Neamţ a ajuns la ediţia a XIV-a şi, mai mult ca oricând, ne propunem să aducem în prim plan portul popular tradiţional. Sute de ani ţăranii l-au îmbrăcat cu mândrie şi l-au transmis din generaţie în generaţie. Meşterii populari îl poartă şi îl promovează în toate colţurile ţării, unde participă la diferite manifestări. A devenit sursă de inspiraţie pentru artişti, iar faima a depăşit graniţele româneşti. Este sărbătorit; mai întâi i s-a dedicat o zi iei (24 iunie) şi apoi întregului costum popular (în a doua duminică din luna mai). În acest context, tema festivalului nemţean din acest an este Tradiţie şi actualitate în portul popular românesc. Vor participa meşteri recunoscuţi (cu prezenţe anuale la Piatra-Neamţ, dar şi unii care vor expune aici pentru prima dată), din toate domeniile artei populare: ceramică utilitară şi decorativă, prelucrarea lemnului şi a osului, textile tradiţionale, ouă încondeiate, icoane şi pictură naivă, măşti, podoabe, jucării şi, mai ales, port popular. Un târg bogat, cu peste 80 de meşteri!
Costumul popular a fost mai mult decât o piesă de vestimentaţie, iar o parte din sensurile acestuia va fi descifrată cu ocazia lansării volumul etnologilor Ligia Fulga, Gabriela Chiru, Discursul ritual şi costumul tradiţional din sud-estul Transivaniei (Braşov, 2018). De asemenea, iubitoarele iei nu trebuie să rateze expoziţia Cămăşi noi, motive vechi, găzduită tot de Muzeul de Artă Piatra-Neamţ (24-25 mai 2019), realizată în colaborare cu Şezătoarea de Bacău şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bacău. Mulţumim doamnelor Feodosia Rotaru, Felicitas Farcaş-Lohan, membrelor Şezătorii de Bacău!
Simpozionul Tradiţie şi actualitate în portul popular românesc (sâmbătă, 25 mai, ora 9.00, la Muzeul de Artă Piatra-Neamţ), cu participarea unor reputaţi specialişti din ţară, îşi propune să abordeze o parte a acestei vaste problematici: de la preţioasa moştenire, la reproducerile de calitate sau sau la cele lipsite de valoare.
Pentru că încurajează meşterii populari autentici, şi în acest an, Consiliul Judeţean Neamţ şi Complexul Muzeal Judeţean Neamţ vor aorda cele trei premii ale festivalului, în urma aprecierilor făcute de un juriu compus din specialişti de la muzeele de etnografie din ţară: Premiul pentru creaţie în arta populară, Premiul pentru promovarea artei populare şi Premiul „Neculai Popa”.
Organizatorii Festivalului de Artă Populară „Lada cu zestre”, ed. a XIV-a, sunt: Consiliul Judeţean Neamţ, Consiliul Local şi Primăria Piatra-Neamţ, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova, Asociaţia Meşterilor Populari din Ţinutul Neamţ şi Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Constantin Matasă”.
Pentru imaginile folosite la realizarea materialelor publicitare, mulţumim doamnei dr. Elena Florescu, domnilor Cornel Miftode şi Octavian Popa, precum şi frumoşilor tineri Ecaterina Vieru şi Răzvan Verzea care au purtat costume populare din judeţul Neamţ.
Continuăm tradiţia, prezentăm arta populară în faţa dumneavoastră!

Muzeograf Florentina Buzenschi,
Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ

Festivalul de Artă Populară „Lada cu Zestre” - Ediția a XIII-a 2018
Afis Lada cu Zestre 2018
Afiș
Brosura Lada cu zestre 2018
Broșură



Dacă e mai, e festival de artă populară la Piatra-Neamţ!
Conceput iniţial numai ca un târg de meşteri populari, evenimentul s-a diferenţiat treptat de manifestările de profil din ţară prin complexitate, cuprinzând şi lansări de carte pe teme de etnografie, conferinţe, expoziţii şi simpozioane. De asemenea, în fiecare an am propus o temă nouă: civilizaţia lemnului, arta lutului, arhitectura, arta religioasă sau copilăria în satul tradiţional, încearcând să refacem astfel universul rural tradițional. În anul Centenar al Unirii noastre, specialişti de la muzee renumite din ţară aduc în atenţie câteva monumente sau tradiţii din tezaurul național, sub genericul

Patrimoniu etnografic românesc

Fiecare ediţie reprezintă pentru organizatori o provocare: să invităm alţi meşteri, ceea ce devine din ce în ce mai greu pentru că, timp de 12 ediţii, o mare parte din ei a trecut deja prin Piatra-Neamț. De aceea ne-am gândit ca de astă dată să participe, din nou, cei mai apreciaţi din ediţiile precedente, dar şi să-i încurajăm pe tinerii care lucrează piese de artă populară să-şi facă un renume. În acest an, cei peste 80 de participanţi – reprezentând zone recunoscute pentru păstrarea tradiţiei, inclusiv din Republica Moldova – vor expune piese reprezentative pentru domeniile artei populare: port popular, textile de interior, ceramică, împletituri din diverse materiale, ouă încondeiate, măşti, podoabe, icoane pe sticlă şi lemn, jucării din lemn, obiecte din os sau instrumente muzicale. Valoarea lor va face, şi în acest an, destul de dificilă misiunea juriului format din etnografi, care va propune premianţii. Se vor decerna următoarele distincţii: Premiul pentru creaţie în arta populară şi Premiul pentru promovarea artei populare, acordate de Consiliul Judeţean Neamţ, şi Premiul „Neculai Popa”, iniţiat de Complexul Muzeal Judeţean Neamţ în memoria renumitului creator popular de la Târpeşti.
În plus, anul acesta, Adunarea generală a Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova se va desfăşura în cadrul Festivalului de Artă Populară „Lada cu zeste”.
Deschiderea oficială va avea loc vineri, 25 mai, ora 12, în prezenţa oficialităţilor şi în acordurile ansamblurilor artistice „Dor vânătorean” şi „Floare de colţ” ale Centrului pentru Cultură şi Arte ”Carmen Saeculare” Piatra-Neamţ.
Organizatorii festivalului – Consiliul Judeţean Neamţ, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Piatra Neamţ, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ – vă invită ca, timp de trei zile, să vizitaţi ”satul” din mijlocul oraşului şi să vă bucuraţi de ceea ce este autentic în arta populară românească.

Muzeograf, expert în bunuri cu valoare etnografică,
Florentina Buzenschi

Festivalul de Artă Populară „Lada cu Zestre” - Ediția a XII-a 2017
Afis Lada cu Zestre 2017
Afiș
Afis Adrian Majuru
Afiș conferință Adrian Majuru
Program Lada cu Zestre 2017
Program


Sfârşitul lunii mai înseamnă, pentru iubitorii tradiţiilor din judeţul Neamţ, întâlnirea cu arta populară, cu frumoasa lume a satului, adusă acum în inima oraşului.

Evenimentul complex – ce îmbină componenta artistică cu latura educativă şi ştiinţifică, toate aflate acum sub semnul culturii populare – reuneşte meşteri populari din toată ţara şi specialişti etnografi. Cei cca 80 de meşteri populari din zone etnografice renumite ale României şi din Republica Moldova vor expune piese din ceramică, lemn, articole reprezentative pentru portul popular şi textile de interior, împletituri din nuiele şi sfoară, icoane şi pictură naivă, ouă încondeiate, măşti populare şi articole de podoabă. Pe lângă meşterii care au fost prezenţi la unele dintre ediţiile anterioare, vizitatorii vor putea constata prezenţe noi şi valoroase, cum sunt cei veniţi tocmai din Caraş-Severin, iar ca element de noutate, meşteri care confecţioneză jucării tradiţionale.

Ceea ce dă nota de singularitate acestei manifestări în peisajul de profil din ţară este faptul că fiecare ediţie are o temă, care se reflectă nu numai în prezenţa unor anumiţi meşteri, ci şi activităţile care întregesc festivalul. În acest an tema este „Copilăria de altădată”. Ne întoarcem astfel în satul tradiţional, ca să vedem din altă perspectivă locul unde s-a născut şi dezvoltat cultura populară. Demersul va fi început de dr. Adrian Majuru, autor al numeroase volume de antropologie dintre care menţionăm: Copilăria la români (1850-1950), Destin valah. Povestea unei geografii umane, Familia Minovici - univers spiritual, Cum se distrau românii odinioară, coautor sau coordonator al numeroase volume colective, care va susţine conferinţa Copilăria la români – „copilul întunecat”. La simpozionul pe aceeaşi temă ce cuprinde abordări diferite, în funcţie de spaţiu şi timp, vor participa etnografi de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Bucureşti, Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj –Napoca, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare etc.

Cunoscând mai bine locul unde se năşteau, copilăreau şi trăiau ţăranii ar trebui să-i respectăm mai mult şi să apreciem la adevărata valoare creaţia populară autentică.

Momentul special, dedicat culturii tradiţionale din această zonă, este reprezentat de lansarea volumului Arta populară a lemnului din judeţul Neamţ de Elena Florescu şi Florentina Buzenschi (Editura Conta, Piatra Neamţ, 2015), un volum finanţat de Consiliul Judeţean Neamţ, în prezenţa unor meşteri lemnari care au devenit „personaje de carte”.

Organizatorii Festivalului de Artă Populară „Lada cu zestre” ediţia a XII-a sunt Consiliul Judeţean Neamţ, Primăria şi Consiliul Local Piatra-Neamţ, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, care au avut sprijinul Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, al Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ, al Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, al Asociaţiei Meşterilor Populari din Ţinutul Neamţ şi al Fundaţiei Cultural Ştiinţifice „Constantina Matasă”.

Muzeograf Florentina Buzenschi

Festivalul de Artă Populară „Lada cu Zestre” - Ediția a XI-a 2016
Afis Lada cu Zestre 2016
Afiș
Pliant Lada cu Zestre 2016
Pliant
Program Lada cu Zestre 2016
Program

Festivalul de Artă Populară „Lada cu Zestre” - Ediția a X-a 2015
Piatra-Neamţ, Parcul Tineretului

 

 

Afis Lada cu Zestre 2015
Afiș
Afis Expozitie Lada cu Zestre 2015
Pliant
Brosura Festival Lada cu Zestre 2015
Broșură festival

 

Manifestare culturală anuală, transformată în tradiţie, Festivalul de Artă Populară „Lada cu zestre” reuneşte în acest an peste 70 de meşteri vestiţi din toată ţara şi din  Republica Moldova. În cele trei zile, în Parcul Tineretului, iubitorii lumii satului autentic se vor putea întâlni cu meşteri populari care sunt pentru prima dată la Piatra-Neamţ sau cu meşteri cunoscuţi deja. Ceramica deOboga, Vădastra, Hurez, va sta alături de cea din Baia-Mare sau Botoşani sau de vase care reînvie ceramica Cucuteni sau de cea figurativă, plină de personaje hâtre. Expoziţiile de covoare maramureşene, moldoveneşti sau olteneşti ale ţesătoarelor pricepute vor aminti de motivele de pe scoarţele din lada cu zestre a bunicilor noastre, iar frumoasele costume populare, de zilele de sărbătoare din lumea satului de altădată. De altfel, vor fi reprezentate toate domeniile artei populare: ceramica, prelucrarea lemnului, industria casnică, pielăria, încondeierea ouălor, icoane şi pictură naivă, podoabe etc.

Intenţia organizatorilor este de a recunoaşte valoarea meşterilor, atât prin premiile care se vor acorda în urma unei atente jurizări, cât şi prin organizarea unei expoziţii personale. Anul acesta pictorul naiv Gheorghe Ciobanu din Iaşi va vernisa prima expoziţie personală la Piatra-Neamţ. Cunoscut în ţară şi în străinătate, a participat la diverse saloane de gen în Franţa, Elveţia, Germania, Austria, a expus  la Teatrul Naţional din Bucureşti, la Ateneul Român, în marile muzee de etnografie din ţară şi a avut numeroase apariţii în spaţiul media.

Festivalul va fi întregit de simpozionul „Icoana – credinţă şi culoare”,  la care vor participa specialişti recunoscuţi în acest domeniu, ierarhi bisericeşti, muzeografi preocupaţi de a pune în valoare bogatul patrimoniu existent în judeţul Neamţ şi nu numai.

Aşa ştim noi, organizatorii, Consiliul Judeţean Neamţ, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Consiliul Local şi primăria Piatra-Neamţ, Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova şi Asociaţia Meşterilor Populari din Ţinutul Neamţului să păstrăm tradiţia. Vă invităm, în aceste zile de sărbătoare, să fiţi alături de noi.

 

Muzeograf, Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ

Florentina Buzenschi

Festivalul de Artă Populară „Lada cu Zestre” - Ediția a IX-a 2014
Afis Lada cu Zestre 2014
Afiș
Pliant Lada cu Zestre 2014
Pliant
Program Lada cu Zestre 2014
Program
Festivalul de Artă Populară „Lada cu Zestre” - Ediția a VIII-a 2013
Afis Lada cu Zestre 2013
Afiș
Colocviu Lada cu Zestre 2013 Colocviu Lada cu Zestre 2013
Colocviu
Invitatie Lada cu Zestre 2013 Invitatie Lada cu Zestre 2013
Invitatie
Festivalul de Artă Populară „Lada cu Zestre” - Ediția a VII-a 2012
Afis Lada cu Zestre 2012
Afiș
Pliant Lada cu Zestre 2012 Pliant Lada cu Zestre 2012
Pliant
Program Lada cu Zestre 2012 Program Lada cu Zestre 2012
Program
Festivalul de Artă Populară „Lada cu Zestre” - Ediția a VI-a 2011
Afis Targul Mesterilor Populari 2011
Afiș
Pliant Targul Mesterilor Populari 2011 Pliant Targul Mesterilor Populari 2011
Pliant
Program Targul Mesterilor Populari 2011 Program Targul Mesterilor Populari 2011
Program
Festivalul de Artă Populară „Lada cu Zestre” - Ediția a V-a 2010
Afis Targul Mesterilor Populari 2010
Afiș
Program Targul Mesterilor Populari 2010
Program
Participanti Targul Mesterilor Populari 2010
Participanți
Festivalul de Artă Populară „Lada cu Zestre” - Ediția a IV-a 2009
Invitatie Targul Mesterilor Populari 2009
Invitație
Program Targul Mesterilor Populari 2009
Program
Târgul Meșterilor Populari - Ediția a III-a 2008
Afis Targul Mesterilor Populari 2008
Afiș
Program Targul Mesterilor Populari 2008
Program
Târgul Meșterilor Populari - Ediția a II-a 2007
Afis Targul Mesterilor Populari 2007
Afiș
Pliant Targul Mesterilor Populari 2007
Pliant
Program Targul Mesterilor Populari 2007
Program