Complexul Muzeal Național Neamț anunță publicul vizitator că începând cu data de 29 iulie 2019 unitatea principală, Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț, își sistează activitatea.

23 august 1944 - o pagină de istorie

Ziua de 23 August 1944 este o zi cu semnificații istorice, o zi ce a marcat istoria poporului român după cel de-al Doilea Război Mondial.
La 23 august 1944, România a întors armele și s-a alăturat Națiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Din 1948 și până în 1990 această dată a fost sărbătorită ca Ziua Națională a României.
Situația României a ajuns intr-un punct critic odată cu ofensiva inițiată la 20 august pe frontul românesc. Armata Roșie a străpuns pozițiile defensive în câteva locuri. În condițiile în care trupele sovietice pătrundeau pe linia de apărare Focșani-Galați, între Carpați și Dunăre, soarta României ar fi fost pecetluită.
Între timp, guvernele britanic și sovietic luaseră hotărâri în ceea ce privește împărțirea Europei de Sud-Est în zone militare operative. România era propusă pentru zona sovietică.
Amânarea de către Mareșalul Antonescu a deciziei de a se retrage din Axă, succesele pe toate fronturile ale forțelor Națiunilor Unite, în condițiile în care războiul se desfășura pe teritoriul național, puternicile raiduri aeriene anglo-americane asupra principalelor centre din țară, prelungirea campaniei militare, toate acestea, amenințau să transforme România într-un teatru de operațiuni.
Vara anului 1944 s-a dovedit a fi decisivă pentru soarta țării. Obiectivul principal urmărit era acela de a scoate România din Axă.
Atunci, în condițiile interne și internaționale ce vizau situația țării, forțele angajate să coopereze la răsturnarea regimului antonescian au căzut de acord cu înlăturarea Mareșalului Antonescu și repoziționarea țării spre altă direcție.
Iuliu Maniu, liderul Partidului Național Țărănesc, a purtat negocieri pentru ieșirea României din război și a colaborat cu regele Mihai pentru răsturnarea dictaturii antonesciene. Opoziția română, prin Iuliu Maniu, a fost prima forță politică ce s-a angajat pe drumul scoaterii României din război.
În seara zilei de 21 august a avut loc o întâlnire a liderilor politici - Iuliu Maniu, I.C.Brătianu, Constantin Titel Petrescu și Lucrețiu Pătrășcanu, în care participanții s-au pus de acord asupra planului loviturii ce urma să se realizeze. Regele Mihai i-a delegat pe Iuliu Maniu și pe Lucrețiu Pătrășcanu să formuleze lista de miniștri pentru noul guvern.
Autoritățile antonesciene și oficiile hitleriste de spionaj din România nu au aflat nimic despre pregătirile tehnico-militare desfășurate în secret la Palat, cu participarea Regelui Mihai și a colaboratorilor săi cei mai apropiați.
Programată inițial pentru data de 26 august, când se bănuia că Mareșalul Antonescu putea fi “convocat” la Palat, lovitura de stat a trebuit să fie devansată, deoarece conspiratorii au aflat detalii despre deplasările și intențiile lui Antonescu de a părăsi Bucureștiul la data de 23 august, cu destinația frontul din Moldova.
În aceste condiții, s-a stabilit pe cale telefonică, între Palat și Cabinetul Mareșalului, o întrevedere pentru data de 23 august, orele 16:00, întâlnire între Rege și Mareșal.
Audiența a avut loc în „ salonul galben” din Casa Nouă a Palatului Regal, Regele Mihai asistat de generalul Sănătescu, șeful Casei Militare Regale, a dezbătut cu Antonescu, problema încheierii imediate a armistițiului. În fața refuzului categoric al Mareșalului, s-a trecut cum se prevăzuse în plan, la demiterea și arestarea acestuia.
Arestarea lui Antonescu a constituit, potrivit scenariului pregătit de autorii loviturii de stat, doar prima fază, cea mai dificilă, a acțiunii. Au urmat, în ceasurile următoare, chemarea și arestarea, tot în incinta Palatului, a unor alți colaboratori ai Mareșalului.
Regele Mihai, autorul principal al acestui eveniment desfășurat la 23 august, s-a aflat atunci în tabăra bună a istoriei și România, alături de el, a trecut, cu toată nedreptatea destinului care a urmat, cumpăna grea a celui mai dramatic război.
După lovitura de stat, de îndată după ora 22, Radio București a difuzat Proclamația către Țară a Regelui Mihai I, declarația noului guvern și de asemenea, primele sale decizii.
Proclamația către Țară a regelui Mihai din 23 august 1944, ora 22:30, anunța ieșirea României din alianța cu puterile Axei și imediata încetare a războiului cu Națiunile Unite.

“Români,
În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înțelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru scoaterea țării de la o catastrofă totală: ieșirea noastră din alianța cu puterile Axei și imediata încetare a războiului cu Națiunile Unite. (...)

Români,
Dictatura a luat sfârșit și cu ea încetează toate asupririle. Noul guvern înseamnă începutul unei ere noi în care drepturile și libertățile tuturor cetățenilor țării sunt garantate și vor fi respectate.
Alături de armatele Aliate și cu ajutorul lor, mobilizând toate forțele națiunii, vom trece hotarele impuse prin dictatul nedrept de la Viena, pentru a elibera pământul transilvaniei noastre de sub ocupația străină”.


Hotărârea luată de regele Mihai și colaboratorii lui - schimbarea de alianță a României din 23 august 1944 - a dus la scurtarea celui de-al Doilea Război Mondial cu șase luni, avea să aducă Transilvania în granițele țării, a însemnat sfârșitul unei lumi și începutul alteia cu multe necunoscute, cu teamă dar și cu speranțe.
Imediat după arestarea lui Antonescu, urmată de cea a unor colaboratori apropiați, chemați la Palat și apoi arestați, suveranul a constituit un guvern de militari prezidat de generalul Constantin Sănătescu. Guvernul Sănătescu era o formulă intermediară între cabinetul de militari dorit de Iuliu Maniu pentru a bloca ascensiunea spre putere a comuniștilor, un cabinet destinat să cârmuiască până la încheierea păcii.
După citirea Proclamației de către suveranul României, în București și marile orașe ale țării, oamenii au ieșit în stradă în ciuda interdicțiilor, ca efect al impunerii stării de război, să spere la pacea mult așteptată. În multe localități din țară au avut loc manifestări de bucurie pentru încetarea războiului. Toate unitățile armatei române au întors armele împotriva forțelor germane și ungare.
În perioada imediat următoare, perioadă ce a marcat și începutul războiului antihitlerist al României, armata română sprijinită de populație, a lichidat sau capturat importante forțe germane ori le-a alungat de pe teritoriul național.
Evenimentele din țară, din august 1944, au atras de îndată atenția opiniei publice din întreaga lume. Faptele românilor au stat în atenția comentatorilor politici și militari de peste hotare, a diverselor personalități și a presei mondiale.
Opiniile exprimate atunci se refereau atât la semnificația acțiunii pentru istoria națională, cât și la consecințele cotiturii României pentru evoluția războiului în etapa finală a conflagrației mondiale. De asemenea, nu au fost ignorate consecințele economice ale reorientării României, cunoscut fiind că, ea constituia un important grânar și un izvor principal cu produse petroliere pentru Germania.
În zorii zilei de 24 august 1944, postul de radio Londra sublinia importanța actului românesc: ”...fapta României constituie un act de mare curaj și acest act va grăbi sfârșitul războiului. Situația Germaniei în Balcani se apropie de o catastrofă îngrozitoare [...] Zilele nemților în Balcani pot fi numărate pe degete”.
Actul de la 23 August 1944 a marcat istoria României de după cel de-al Doilea Război Mondial, a devenit granița în timp între două momente de istorie pentru România, incheierea războiului și sovietizarea țării.
Prima aniversare a zilei de 23 august, în 1945, a stat sub semnul grevei regale. Abia din anul 1948, ziua de 23 august a devenit zi națională a României. Regele fusese forțat să abdice, România se afla sub influență sovietică, iar Partidul Comunist începuse o intensă campanie propagandistică de legitimare, ziua de 23 august având un rol central de propagandă comunistă.
Semnificația zilei s-a modificat odată cu detașarea României și a Partidului Comunist față de Moscova, astfel “Insurecția armată antifascistă” a devenit “revoluția de eliberare națională și socială, anitifascistă și antiimperialistă”. Sărbătoarea a fost acaparată de comuniști pentru a omagia “conducătorii iubiți” și pentru a marca “propășirea comunismului”.
Această zi a rămas în conștiința românilor drept cea mai mare și mai importantă sărbătoare comunistă. Cu acest prilej, ziua națională era pregătită cu luni bune înainte. Se țineau manifestări omagiale de mari dimensiuni în București și în toate orașele țării.
Din cotidianul “Flacăra”, organ al Comitetului Raional și Orășenesc al P.M.R. și al Sfaturilor Populare Raional și Orășenesc Piatra N., numărul 804 din 27 august 1959, vă prezentăm un fragment dintr-un articol, ce redă atmosfera orașului Piatra Neamț în zi de sărbătoare națională:
,,A 15-aniversare a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist a fost întâmpinată și sărbătorită de către oamenii muncii din oraș și raion cu fastul de acum obișnuit prin care poporul nostru prăznuiește marile sale sărbători.
Încă cu săptămîni în urmă orașul și raionul au fost cuprinse de animație deosebită. Peste tot se vedea preocuparea de a îmbrăca orașul în straie de sărbătoare. Peste tot frumoasele lozinci, ghirlande, portrete ale clasicilor marxism-leninismului și ale conducătorilor partidului și statului nostru, grafice care oglindeau raportul dat de oamenii muncii partidului despre noile lor realizări pe drumul construirii socialismului, covoare cu motive naționale, drapele roșii și tricolore etc.”

Din cotidianul ,,Flacăra”, organ al Comitetului Raional și Orășenesc al P.M.R. și al Sfaturilor Populare Raional și Orășenesc Piatra Neamț, din data de vineri 23 August 1963, nr.1217, extragem trei paragrafe din articolele apărute în acea zi:
Adunări festive consacrate măreței sărbători
,,În întreprinderi și instituții, în comunele și satele raionului au avut loc adunări festive dedicate zilei de 23 august.
La U.F.S. Săvinești în ziua de 20 august în fața a peste 1.00000 de muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari a vorbit despre însemnătatea zilei de 23 august, tovarășul Gheorghe Roșu, membru al C.C. sl P.M.R. prim secretar al Comitatului Regional Bacău al P.M.R.”

23 August-Marea noastră sărbătoare
„În istoria unui stat 19 ani, înseamnă o etapă scurtă. Dar cît de bogat și de strălucit este bilanțul acestei etape, al luptei pline de abnegație a poporului strîns unit în jurul partidului!”

La muzeul arheologic
,,Colectivul Muzeului arheologic regional Piatra Neamț a ținut să sărbătorească ziua de 23 August în mod deosebit. Prin eforturi menținute a reușit să termine renoverea, reamanajarea și modernizarea muzeului.
Festivitatea redeschiderii instituției de cultură a avut loc după-amiază. După cuvîntul de deschidere, tovarășul C. Scorpan, muzeograf principal, a însoțit pe oficialități în sălile muzeului, dîndu-le explicații cu privire la noua distribuire a pieselor colecționate.”

În orașul Piatra Neamț, ca de altfel în toate localitățile țării, se desfășurau manifestări de omagiere a evenimentului. Presa locală era prezentă pentru a surprinde desfășurarea celor mai relevante acțiuni.
În toate orașele țării evenimentul era celebrat cu fast și cu sărbătoare. Parade grandioase, cu mii de oameni, de pionieri, de oameni ai muncii, sportivi, militari, defilau în sincron, perfect aliniați. Coloane de oameni scriau cu trupurile lor lozinci ce preamăreau conducătorul și partidul. Pe tot parcursul paradei, fluturau mii de steaguri, tricolore cu stema în mijloc și cele roșii, ale Partidului Comunist Român, cu secera și ciocanul.
La București , în tribuna oficială organizată cu acest prilej, se afla cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu, alți lideri comuniști, invitați deosebiți din alte state comuniste.
După apariția cuplului Ceaușescu în tribuna oficială, intrare ce era scandată cu ropote de aplauze, se intona Imnul de Stat al R.S.R., moment ce marca debutul paradei militare și a demonstrației oamenilor muncii din capitală.
Pe fundalul tribunei se aflau lozinci ca: ,,Trăiască P.C.R.,conducătorul încercat al poporului nostru pe calea socialismului și comunismului!”, ,,Ceaușescu și poporul”, ,,Partidul-Ceaușescu-România”.
Defilarea trebuia să sugereze adeziunea cetățenilor față de regimul comunist.
Întreaga demonstrație era acompaniată de muzica militară, de cântece patriotice și revoluționare.
Ultima celebrare a datei de 23 August ca Zi Națională a României a avut loc în anul 1989. La București, evenimentul nu a mai avut loc în Piața Aviatorilor sau pe Stadionul „23 August” așa cum se obișnuia până atunci, ci pe Cheiul Dâmboviței. Defilarea s-a desfășurat prin fața unei tribune improvizate, la Casa Radio din Strada Știrbei Vodă, iar serbarea nu a mai avut amploarea anilor anteriori, evenimentele din acea perioadă prevesteau deja sfârșitul dictaturii comuniste.
Cu această ultimă imagine simbolică iși încheie 23 August cariera de Sărbătoare Națională a Republicii Socialiste România, pentru a intra definitiv în cartea de istorie.

Muzeograf,
Maria Mihăilă

Bibliografie selectivă:
Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria Românilor în secolul XX, Editura Paideia, 1999, București.
Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini până în prezent, Editura Humanitas, 1995, București.
Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, 2002, București.
Georghe Buzatu, România cu și fără Antonescu, Editura Moldova, 1991, Iași.

,,Fototeca online a comunismului” - click pentru a vizualiza

Biblioteca digitală ,,G.T. Kirileanu Piatra Neamț”:
1) Cotidianul “Flacăra”, organ al Comitetului Raional și Orășenesc P.M.R. și al Sfaturilor Populare Raional și Orășenesc Piatra N., numărul 804 din 27 august 1959.
2) Cotidianul “Flacăra”, organ al Comitetului Raional și Orășenesc ale P.M.R. și al Sfaturilor Populare Raional și Orășenesc Piatra Neamț, din data de vineri 23 August 1963, nr.1217.