Complexul Muzeal Național Neamț anunță publicul vizitator că începând cu data de 29 iulie 2019 unitatea principală, Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț, își sistează activitatea.

Ziua Mondială a Mediului (MȘNPN)

La 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie care desemnează ziua de 5 iunie ca Ziua Mondială a Mediului înconjurător şi care îndeamnă guvernele şi organizaţiile să întreprindă în această zi, în întreaga lume, activităţi pentru conservarea şi îmbunătăţirea mediului.
Ziua Mondială a Mediului este celebrată în fiecare an ca un strigăt de ajutor pentru mediul înconjurător, dar și ca un semnal de alarmă, tras atât pentru oamenii simpli, cât și pentru factorii de decizie politică. Ziua Mondială a Mediului 2020 este marcată în contextul pandemiei de coronavirus care a afectat întreaga lume.
Ziua Mondială a Mediului 2020 are tema #ForNature.
Mai exact, atrage atenția asupra faptului că toate ființele vii de pe Pământ sunt conectate în rețeaua vieții. Așadar, pentru binele nostru, al tuturor, e foarte important să acționăm #PentruNatură.
În fiecare an, Muzeul de Științe Naturale Piatra Neamț sărbătorește Ziua Mondială a Mediului prin diferite activități, prezentări, dezbateri, expoziții de desene și alte creații pe tema protecției mediului înconjurător, concursuri, vizionări de documentare, drumeții în natură, acțiuni de ecologizare etc. la care participă elevi din diferite școli gimnaziale și nu numai.
Anul acesta tema propusă de muzeograf Ionela Boboc și muzeograf Oana-Maria Balan - „FOSILE VII”.

“Fosilele vii”

Sunt specii actuale, urmași ale unor grupuri mai ample și care au o existență de câteva milioane de ani, cunoscute mai ales datorită numeroaselor fosile descoperite.
Termenul de "fosile vii" a fost introdus de Charles Darwin, și include acele organisme animale sau vegetale ale căror corpuri, de-a lungul unor perioade geologice, nu s-au schimbat semnificativ.
Astăzi vă oferim informații despre arborele pagodelor - Ginkgo biloba L. și Nautilus pompilius L. care face parte din colecția de malacologie a muzeului.
În curtea Muzeului de Științe Naturale din Piatra Neamț, întalnim două exemplare de Ginkgo biloba L. (un exemplar ♂ și unul ♀), care evidențiază caracterul dioic - pe un exemplar se întâlnesc doar flori masculine sau feminine, al acestor specii. Alte exemplare întâlnim în parcul dendrologic de la Văleni, Jud. Neamț.
Ginkgo biloba L. - specie originară din China, a apărut în jurasic (cca. 200 mil. ani) și a rămas aproape neschimbată până în prezent.
Aparține unui ordin primitiv, înrudit cu ferigile arborescente și cicadelele. În prezent îl întâlnim în China, Japonia și Coreea precum și în regiunile temperate și subtropicale ale globului.
Este un arbore cu însușiri ornamentale a cărui frunze, căzătoare, au o formă caracteristică de evantai, lobată la vârf, unde prezintă o știrbitură profundă, ce împarte frunza în doi lobi de unde și numele de biloba. Sămânța este ovoidă cu înveliș cărnos, gălbui, urât mirositor.
Ginkgo biloba L. este un arbore ale cărui frunze si învelișul fructului sunt folosite în medicina tradițională chineză și japoneză.
Preparatele obținute din frunzele și învelișul sâmburelui sunt folosite în industria farmaceutică sub formă de suplimente alimentare, ceaiuri, tincturi, unguente și medicamente.
Ginkgo biloba, este utilizat și în fabricarea săpunurilor, șampoanelor și cremelor.
Nautilus pompilius L. - nautilul care este un adevărat navigator în timp, el a călătorit peste milenii, fiind martorul apariției, dispariției și transformării a mii de specii, a fost contemporan cu dinozaurii, a “văzut” zborul primelor păsări și a făcut cunoștință cu primele mamifere, inclusiv omul.
Secretul supraviețuirii lor este dat de următoarele 2 aspecte:
• încă de la ieșirea din ou, puii au deja cochilie cu 6 camere, ceea ce le asigură o bună flotabilitate;
• sunt nepretențioși în ceea ce privește sursa de hrană: mănâncă pești, crustacee, dar și animale moarte, detritus.
Nautilul face parte din clasa Cephalopoda, alături de sepie, calmar și caracatiță, fiind cele mai evoluate moluște.
Au tentacule lipsite de ventuze, iar cochilia lor e împărțită în mai multe camere, ultima fiind ocupată de animal, celelalte având rol în flotabilitate (fiind umplute cu un fel de gaz ce are un conținut ridicat de azot).
Nautilii nu își schimbă culoarea și nu au glandă cu cerneală, ca celelalte specii de cefalopode.
Ochii lor sunt unici în lume: nu au cristalin, rolul acestuia fiind preluat de apa de mare care pătrunde în interiorul lor.
Mirosul lor este foarte bine dezvoltat.
Speranța de viață la nautili este de cel mult 20 de ani. Aceste cefalopode sunt pescuite de localnici pentru consum (carnea lor fiind foarte gustoasă), dar și pentru realizarea de suveniruri.
Alte fosile vii, specii preistorice aflate încă printre noi și care se găsesc în toată lumea, mai sunt furnica - Martialis Heureka Rabeling & Verhaagh, 2008 – 120 m.a., rechinul Goblin - Mitsukurina owstoni Jordan,1898 - 125 m.a., rechinul cu guler - Chlamydoselachus anguineus Garman, 1884 - 150 m.a., tuatara - 200 m.a., crabul potcoavă - 445 m.a., coralii – 760 m.a., meduza – 505 m.a., sturionul – 200 m.a., feriga arborescentă, arborele pagodelor, coada-calului etc., specii care abundau Pamântul în trecut.

Bibliografie selectivă:
M. Ciobanu, C. Grasu, V. Ionescu, 1972. Monumentele naturii din județul Neamț, 189 p., Piatra Neamț.
C. Darwin, 2017. Originea speciilor. 528 p., Ed. Herald, București.
Ward P. (1984) Is Nautilus a Living Fossil? In: Eldredge N., Stanley S.M. (eds.) Living Fossils. Casebooks in Earth Sciences. Springer, New York, NY.
A. J. Beer, D. Hall, 2008. Peștii și creaturile marine. Enciclopedie ilustrată a lumii subacvatice, 256 p. Ed. Aquila, Oradea.
Site-uri WEB:
https://e360.yale.edu/features/peter_crane_history_of_ginkgo_earths_oldest_tree
https://infolife.ro/nautilul-o-adevarata-fosila-vie/
http://epochtimes-romania.com/news/fosilele-vii-specii-preistorice-aflate-inca-printre-noi-208145

Galerie Foto - Ziua Mondială a Mediului

(click pentru detalii)