Sesiunea anuală a Complexului Muzeal Județean Neamț (2007-2011)

                Sesiunea ştiinţifică din anul 2007 a fost dedicată aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea Muzeului de Istorie Roman (A. Ciobanu, Muzeul de Istorie Roman. 50 de ani de activitate, în MemAntiq, XXIV, p. 577-583). Organizată în colaborare cu Societatea Culturală „Roman Muşat” şi Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Constantin Matasă”, manifestarea a reunit la sediul muzeului romaşcan peste 100 de personalităţi din ţară şi din străinătate din domeniul arheologiei şi istoriei, restaurării şi conservării patrimoniului, artei, ştiinţelor naturii, etc., care şi-au prezentat lucrările în trei secţiuni.
                Mai întâi a avut loc deschiderea oficială, în cadrul căreia au fost rostite cuvinte de salut din partea organizatorilor, autorităţilor locale, judeţene şi a Ministerului Culturii şi Cultelor, a unor colaboratori şi o comunicare referitoare la această unitate muzeală din subordinea Complexului Muzeal Judeţean.
                A urmat apoi vernisajul expoziţiei Restaurarea şi conservarea pieselor arheologice, după care în după-amiaza zilei de vineri 28 septembrie şi în dimineaţa zilei următoare au avut loc lucrările pe secţiuni. La secţiunea I au fost înscrise 34 de comunicări, majoritatea referitoare la epocile străveche şi veche de pe teritoriul României; la secţiunea a II a s-au înscris 24 de titluri cu subiecte din domeniul arheologiei medievale, istoriei moderne şi contemporane şi a etnografiei; secţiunea a III a reunit mai cu seamă comunicări din domeniul restaurării şi conservării patrimoniului, artei plastice şi ştiinţelor naturii.
                Ultima activitate din programul sesiunii a constat în vizitarea remarcabilelor monumente istorice care aparţin Episcopiei Romanului.

 
Colocviul Cucuteni-Tripolie, unitate şi diversitate
 
Participanţi la sesiunea Muzeul de Istorie Roman – 50 de ani de activitate

*

                Sesiunea ştiinţifică din 2008 a avut un caracter omagial, fiind dedicată celor 90 de ani care au trecut de la Marea Unire din 1918. Marele eveniment aniversat la 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, nici nu putea fi mai bine sărbătorit, dacă ţinem seama de comunicările susţinute în plen de către cele două personalităţi ale istoriografiei româneşti contemporane (prof. univ. dr. Ioan Scurtu şi prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei), care au abordat unele aspecte fundamentale referitoare la  realizarea dezideratului de secole al Românilor.
                Secţiunea I (Arheologie-Numismatică) a reunit nu mai puţin de 35 de comunicări cu un număr de aproape 50 de autori, sosiţi la Piatra-Neamţ din Târgovişte, Chişinău, Iaşi, Paris, Ploieşti, Suceava, Bucureşti, Roman, Sf. Gheorghe, Constanţa, Cluj-Napoca, Bacău şi Tg. Neamţ. Dacă primele şase comunicări au constituit, putem spune, un adevărat regal al paleoliticienilor din fost capitală medievală a Munteniei, următoarele 10 intervenţii au vizat descoperiri şi observaţii referitoare la cultura Cucuteni, domeniu în care Muzeul din Piatra-Neamţ deţine întâietatea. Au urmat apoi alte 5 comunicări dedicate unor aspecte diferite ale epocii bronzului şi câteva subiecte referitoare la istoria veche şi medievală.


La vernisajul expoziţiei permanente a Muzeului de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ

                Secţiunea II (Istorie-Muzeologie) a reunit un număr mai mic de cercetători (doar 17), subiectele propuse care s-au prezentat vizând comunicarea unor materiale şi studii referitoare la viaţa cotidiană a comunităţilor din secolele XIV-XVIII, arhitectura medievală şi din epoca modernă, unele evenimente de maximă importanţă pentru istoria naţională, cât şi o serie de realizări ale muzeografiei româneşti din ultima perioada de timp, aşa cum au fost expoziţiile de la Olten şi Vatican din 2008.
                În ansamblul său, întâlnirea ştiinţifică din zilele de 27 -28 noiembrie 2008 s-a bucurat de un succes deosebit, cu atât mai mult cu cât aceasta a coincis cu redeschiderea expoziţiei permanente a muzeului, care a constituit o adevărată provocare pentru muzeografii prezenţi la Piatra-Neamţ.

*

                Sesiunea din 2009 a fost dedicată aniversării a 75 de ani de muzeografie pe meleagurile nemţene şi celor 125 de ani care au trecut de la descoperirea aşezării eponime a culturii Cucuteni (vezi Programul Sesiunii ştiinţifice aniversare 75 de ani de muzeografie nemţeană, Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ, 22-24 octombrie 2009). Au fost prezenţi la întâlnire peste 100 de invitaţi, inclusiv membrii Comisiei Naţionale de Arheologie şi ai Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, care şi-au desfăşurat la Piatra-Neamţ şedinţele pe luna octombrie.
                Mai întâi a avut loc o comunicare în plen, pe tema aniversărilor amintite, după care s-a vernisat expoziţia Muzeu 75 în care au fost surprinse principalele momente din trecutul şi prezentul muzeografiei nemţene.
                În după-amiaza zilei de 22 octombrie şi prima parte a zilei de vineri 23 octombrie, comunicările s-au susţinut la Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ şi Muzeul de Ştiinţe Naturale Piatra-Neamţ.
                În secţiunea I (Neo-eneolitic) au fost prezenţi o mare parte a specialiştilor care se ocupă la această dată cu investigarea culturii Cucuteni, cele 23 de comunicări fiind axate pe subiecte referitoare la istoricul cercetărilor, săpăturile actuale, interferenţele culturale în zona Cucuteni-Tripolie, organizarea spaţiului în cadrul aşezărilor, unele studii interdisciplinare etc., toate contribuind la cunoaşterea stadiului actual al cercetărilor.
                Secţiunea a II-a a inclus comunicări referitoare la realităţi arheologice datate începând cu Epoca Bronzului şi până la Evul Mediu. S-au înscris 29 de titluri, cu un număr mai mare de autori, care au tratat probleme referitoare la cronologie, relaţii interculturale, complexe funerare, artefacte (arme, ceramică, unelte), realizările şi dezideratele cercetării arheologice din zonă.


 
Lucrările Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor
 
Comunicare prezentată în cadrul secţiunii I (2009)

                Secţiunea a III-a (Artă, Istorie, Etnografie, Muzeografie) a reunit 19 comunicări, pe teme deosebit de interesante şi actuale.
                După amiaza zilei de 23 octombrie a fost rezervată vernisării expoziţiilor Poduri-Dealul Ghindaru. Cercetările arheologice din Caseta C 2005-2009 şi Precucuteni. Originile unei mari civilizaţii; prezentării expoziţiilor internaţionale organizate în 2008-2009 la Vatican, Bythom, Varşovia şi Iaşi; prezentării unui raport de activitate al Centrului Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni (la Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni); vernisajului şi festivităţii de premiere a Bienalei Naţionale de Artă Plastică Lascăr Vorel” (la Muzeul de Artă Piatra-Neamţ).
                A treia zi a sesiunii a fost dedicată unei excursii documentare, care a inclus Muzeul Memorial „Ion Creangă”, Muzeul Cetatea Neamţ, Mănăstirea Neamţ şi Mănăstirea Agapia.

*

                Sesiunea de comunicări ştiinţifice desfăşurată în zilele de 19-20 noiembrie 2010 la sediul Complexului Muzeal Judeţean Neamţ a fost închinată Zilei Naţionale a României. Manifestarea, la care au participat numeroşi specialişti de prestigiu din Bucureşti, Iaşi, Bacău, Suceava, Alba-Iulia, Sf. Gheorghe, Reşiţa, Timişoara, Galaţi, Brăila, Târgovişte, Kiev, Braşov şi Piatra-Neamţ a debutat printr-o şedinţă în plen, în cadrul căreia au fost transmise cuvinte de salut din partea organizatorilor, a Preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ, precum şi mesajul Preşedintelui Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, care este şi directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României.
                Au urmat două conferinţe (prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei, Evoluţia regimului politic din România în context european şi prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Istoria, încotro?) care au constituit preambulul la Omagierea Profesorului Ioan Scurtu, fiu al Neamţului, importantă personalitate a istoriografiei româneşti contemporane, cu ocazia împlinirii a 70 de ani. S-a prezentat o Laudatio, de către prof. dr. Ioan Mitrea şi dr. Gheorghe Dumitroaia.
                După acest moment festiv, cu o încărcătură emoţională deosebită, în cadrul căruia i s-a înmânat sărbătoritului diploma de cetăţean de onoare a comunei Dochia de către primarul Petru Mândru, preşedintele Vasile Pruteanu şi-a anunţat propunerea sa ca prof. univ. dr. Ioan Scurtu să i se acorde şi titlul de cetăţean de onoare al judeţului Neamţ (eveniment care a avut loc ulterior, în cadrul şedinţei de Consiliu Judeţean din 26 noiembrie 2010).

La deschiderea lucrărilor sesiunii ştiinţifice a Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, în 2010

                Un lucru cu totul excepţional l-a constituit faptul că în 2010 au apărut, în cadrul editurii TipoMoldova din Iaşi, nu mai puţin de 24 de volume, reeditări ale operei renumitului istoric, la care s-a referit şi scriitorul Aurel Şterfanachi.
                Ultima parte a şedinţei de deschidere a sesiunii a fost rezervată lansării volumelor Memoria Antiquitatis nr. XXV-XXVI (prezentat de dr. Dragomir N. Popovici), Începutul Bronzului Mijlociu în depresiunile marginale ale Carpaţilor Răsăriteni, de Roxana Munteanu şi Hăneşti Botoşani. Mărturii arheologice şi istorice, de Vasile Diaconu (prezentate de prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu).
                Vineri după-amiază şi sâmbătă au fost rezervate prezentării comunicărilor în cadrul colocviului Cucuteni - Religie şi Artă (21 de titluri cu un număr mult mai mare de autori), unde s-au adus în discuţie numeroase materiale arheologice inedite şi o serie de studii şi interpretări referitoare la; practicile funerare; riturile de fundare; sanctuare; locuinţe şi aşezări; tezaure; plastică antropomorfă; semnificaţia unor reprezentări de pe ceramica neolitică ş.a.
                În cadrul colocviului care a avut ca subiect Arheologia şi Istoria Medievală s-au înscris 18 comunicări, din care s-au susţinut 14, pe teme care au privit o serie de descoperiri monetare din secolele XV-XVI, viaţa cotidiană la curţile boiereşti şi domneşti din Moldova şi Muntenia, comerţul dintre Ţările Române, unele ctitorii domneşti etc.
                Pentru acest colocviu a fost pregătită o expoziţie foto-documentară referitoare la cercetările preventive din zona Curţii Domneşti de la Piatra-Neamţ, investigată parţial în 2010 în scopul implementării proiectelor de reabilitare, restaurare a monumentelor din jurul Bisericii Sf. Ioan şi a modernizării zonei.
                Toate comunicările susţinute s-au bucurat de mare atenţie din partea participanţilor, noutatea subiectelor şi nivelul ştiinţific dovedite recomandând includerea materialelor în viitorul număr al anuarului instituţiei.

*

                Manifestările Sesiunii ştiinţifice anuale din 2011 organizată în zilele de 3 şi 4 noiembrie au fost dedicate comemorării a 40 de ani de la moartea preotului Constantin Matasă.
                Comunicările din deschidere au avut ca subiect: 40 de ani de la moartea preotului Constantin Matasă – dr. Gheorghe Dumitroaia; Colaborarea mea cu părintele Matasă şi Muzeul de Arheologie din Piatra-Neamţ – acad. Alexandru Vulpe şi Amintiri despre Tataia – dr. Rodica Luchian şi dr. Octavian Luchian.
                Cu această ocazie au fost lansate public şi două noi volume, rezultat al activităţii editoriale a colectivului de cercetători din cadrul Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, respectiv numărul XXVII al anuarului Memoria Antiquitatis. Acta Musei Petrodavensis, prezentat de către prof. Ioan Mitrea şi volumul al XXVI-lea al colecţiei Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, prezentat de prof. dr. Gheorghe Lazarovici.
Prima parte a manifestărilor s-a încheiat cu vernisajul expoziţiei Situl preistoric de pe Cetăţuia de la Costişa, prezentată de dr. Roxana Munteanu şi dr. Anca-Diana Popescu.
                Expoziţia “Situl preistoric de pe Cetăţuia de la Costişa” a reprezentat rezultatul colaborării fructuoase dintre Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" din Bucureşti şi Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" din Bacău, reunind cele mai frumoase materiale descoperite în situl Cetăţuia.
                În după amiaza aceleiaşi zile participanţii la manifestare au avut ocazia de a vizita sitului arheologic Piatra-Neamţ–Curtea Domnească, după care la Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni a avut loc prezentarea website-ului Complexului Muzeal Judeţean Neamţ şi debutul susţinerii comunicărilor propriu-zise ale sesiunii ştiinţifice cu Secţiunea I. Tot aici, la etajul al doilea, a fost vernisată şi expoziţia temporară Iulius Teutsch, un pionier al muzeografiei moderne, prezentată de dr. Radu Ştefănescu şi dr. Ionel Bauman.
                Expoziţia este rezultatul unei colaborării dintre Muzeul Judeţean de Istorie Braşov şi Muzeul de Etnografie Braşov, cu sprijinul Consiliului Judeţean Braşov. Prin această expoziţie s-a încercat aducerea de argumente spre recunoaşterea valoroasei contribuţii aduse de saşii braşoveni la dezvoltarea muzeisticii din România, precum şi a contribuţiei etniei germane în general la dezvoltarea culturală a României.
                În dimineaţa zilei de vineri, 4 noiembrie, la Cimitirul Eternitatea din Piatra-Neamţ, la ora 9.00 a avut loc slujba de pomenire a preotului Constantin Matasă, iar înceând cu orele 10.00 la sediul Muzeului de Istorie şi Arheologie s-au desfăşurat comunicările pe secţiuni ale sesiunii ştiinţifice